Evoluția pieței: Metale prețioase și bijuterii (CN 71) — 2015–2025

Introducere

Codul vamal 71 acoperă o gamă eterogenă de produse – de la perle și pietre prețioase la metale prețioase brute, bijuterii, imitații de bijuterii și monede. În perioada 2015–2025, comerțul Uniunii Europene cu aceste articole a cunoscut o transformare spectaculoasă, marcată de o creștere puternică a valorii exporturilor, o reorientare a centrelor de tranzacționare dintre statele membre și o sensibilitate ridicată la prețurile internaționale ale materiilor prime. Analiza de față evidențiază principalele dinamici, bazându-se exclusiv pe datele furnizate de tabloul de bord al comerțului UE.

Valoarea comerțului explodează pe fondul creșterii puternice a prețurilor

Exporturile au atins un maxim istoric de 69,5 miliarde EUR în 2025, în timp ce importurile au crescut mai moderat

Valoarea exporturilor extra-UE a urcat de la 38,9 miliarde EUR în 2015 la 69,5 miliarde EUR în 2025, o creștere de 78,4%. Importurile au avansat și ele, de la 37,2 miliarde EUR la 51,8 miliarde EUR (+39,2%), însă ritmul inferior a condus la un excedent comercial tot mai mare. După cum reiese din secțiunea Trade, dinamica nu a fost liniară: după un surplus modest la începutul intervalului, balanța a intrat în deficit în 2020–2022, pentru ca apoi să înregistreze excedente record.

Prețurile de export au crescut de peste cinci ori, determinând valoarea comerțului în ciuda scăderii volumelor

Creșterea valorii exporturilor se explică aproape integral prin efectul de preț. Volumul livrărilor extra-UE s-a redus drastic, de la 144 953 tone în 2015 la 47 646 tone în 2025 (–67,1%), în timp ce prețul mediu pe tonă a explodat de la 265 847 EUR la 1 454 856 EUR (+447,3%). Pe partea de import, prețurile au crescut mult mai lent (de la 346 795 EUR/tonă la 429 332 EUR/tonă, +23,8%), iar volumul a urcat ușor, de la 105 795 tone la 119 979 tone (+13,4%). Așadar, UE exportă mărfuri cu valoare unitară foarte mare – bijuterii fine, monede din metale prețioase și argint semiprelucrat – și importă în principal deșeuri și resturi de metale prețioase.

Soldul comercial a trecut de la surplus modest la deficit temporar, pentru a deveni un excedent record

În urma șocului pandemic din 2020 și a tensiunilor geopolitice din 2022, cererea globală de aur și argint de refugiu a împins importurile UE cu mult peste exporturi, generând un deficit de 12,1 miliarde EUR în 2022 (valoarea minimă a soldului). Însă din 2023, excedentul a revenit puternic, atingând 18,4 miliarde EUR în 2024 și 17,7 miliarde EUR în 2025, susținut de cererea solidă pentru bijuterii și metale prețioase procesate. Datele privind evoluția balanței sunt disponibile în secțiunea Trade.

Reconfigurarea centrelor de comerț și a specializării geografice în UE

Elveția rămâne partenerul dominant, dar Germania și Italia au devenit noii poli ai comerțului intra-UE

În rândul partenerilor extra-UE, Elveția domină atât la import (18,4 miliarde EUR în 2025), cât și la export (27,7 miliarde EUR în 2025), reflectând rolul său de hub global pentru aur și metale prețioase (vezi Top Partners). Regatul Unit, Statele Unite și Africa de Sud sunt alți parteneri importanți. Concentrarea comerțului, măsurată prin indicele HHI, a crescut la import (de la 1 050 la 1 630, +55%) și la export (de la 1 435 la 2 130, +48%), semn că un număr restrâns de parteneri concentrează și mai mult fluxurile (a se vedea Concentration).

În timp ce Belgia pierde din importanță, statele care fabrică bijuterii și argintărie își consolidează poziția de lider

Datele pe state membre (secțiunea Top Reporters) dezvăluie o reconfigurare majoră:

• Exporturile Belgiei s-au redus de la 14,3 miliarde EUR în 2015 la 7,0 miliarde EUR în 2025 (–51%), pe când Germania a urcat de la 6,3 miliarde EUR la 18,8 miliarde EUR (+197%) și Italia de la 8,3 miliarde EUR la 20,2 miliarde EUR (+145%).
• La import, Germania a depășit Belgia, ajungând la 18,0 miliarde EUR (+103%), iar Italia la 11,7 miliarde EUR (+103%). Franța, Spania și Țările de Jos au înregistrat și ele creșteri semnificative.
  Aceste cifre indică o deplasare a centrelor de prelucrare a metalelor prețioase de la hub-uri tradiționale de diamante și metale (Belgia) către țări cu industrii puternice de bijuterii și rafinare (Italia, Germania).

Specializarea ridicată a Estoniei, Italiei și Austriei confirmă concentrarea geografică a prelucrării

Măsura specializării relative (RSCA) pentru 2025 arată o orientare puternică a comerțului în câteva state membre (conform Specialisation):

• Estonia (RSCA = 0,54), Italia (0,41), Austria (0,40), Franța (0,32) și Belgia (0,26) sunt cele mai specializate.
• La polul opus, Ungaria (–0,82), Slovacia (–0,74) și Finlanda (–0,69) au o prezență marginală în acest sector.
  Germania, deși are o pondere mare în producție (21% din producția UE), înregistrează un RSCA apropiat de zero (–0,002), ceea ce sugerează că dimensiunea economică maschează o specializare medie. În schimb, Italia, ca lider mondial al bijuteriilor, combină o cotă de producție ridicată (19%) cu o specializare net pozitivă.

Volatilitatea prețurilor și dependența de importurile de materii prime

Fluxurile comerciale cu anumite țări au suferit șocuri de preț excepționale

Deși trendul agregat este robust, anumite fluxuri bilaterale au experimentat variații extreme de preț (vezi Supply Shocks).

• Importurile din Mexic au cunoscut o creștere a prețului cu 350% în 2020, ca urmare a prăbușirii volumului (de la peste 8 000 tone la sub 2 000 tone) combinată cu o majorare a prețului unitar de la 10 555 EUR/tonă la 47 500 EUR/tonă.
• Exporturile către Filipine au înregistrat un salt al prețului de aproape 7 477% în 2022, reflectând o reducere dramatică a cantităților și o creștere a prețului mediu de la 13 195 EUR/tonă la aproape 1 milion EUR/tonă.
• La parteneri mai mari, prețurile de export către Elveția, SUA și Japonia au înregistrat și ele oscilații semnificative, însă ponderea acestor parteneri în comerțul total este mare, determinând o volatilitate moderată la nivel agregat (coeficient de variație la exportul către SUA de 0,21, față de 1,58 pentru Regatul Unit). Consultați Volatility pentru detalii.

UE a devenit un hub de procesare: exporturile depășesc cu mult producția internă, iar dependența de importurile de deșeuri metalice crește

Indicatorii de autonomie (vezi Net Import Reliance și Export Propensity) confirmă rolul de prelucrare al UE.

• Rata de dependență netă de importuri a scăzut de la –55,6% (net exportator) la –137,8% în 2024, indicând că excedentul net s-a accentuat masiv.
• Propensiunea la export (exporturi/producție) a ajuns la 162,6% în 2024, de la 112,5% în 2015, semn că UE importă materii prime (în special deșeuri de metale prețioase, cod 7112) și reexportă produse cu valoare adăugată ridicată (bijuterii, monede, argint semiprelucrat).
  Structura pe segmente de produs (secțiunea Product Compare) arată că în 2025 importurile de deșeuri (7112) au totalizat 71 012 tone, iar cele de bijuterii (7113) doar 1 352 tone, în timp ce exporturile de bijuterii au atins 18,4 miliarde EUR, pentru 1 465 tone. Astfel, modelul de afaceri al sectorului este unul de tip „import de materii prime – prelucrare – export de produse finite”.

Concentrarea importurilor de deșeuri și metale brute determină o vulnerabilitate potențială, deși balanța comercială este solidă

Comerțul extra-UE cu metale prețioase și bijuterii a devenit mai concentrat geografic (concentrarea partenerilor HHI la import a urcat la 1 630, iar la export la 2 130). Principalele țări furnizoare de materii prime – Elveția, SUA, Marea Britanie, Africa de Sud – controlează fluxurile de aprovizionare, iar șocurile de preț suferite de furnizori mai mici (Mexic, Peru) arată cât de sensibilă este piața la perturbări. Totuși, excedentul comercial amplu, coroborat cu creșterea producției interne în valoare (de la 8,6 miliarde EUR în 2015 la 35,7 miliarde EUR în 2024, +316,8%, conform Production Volumes), sugerează că dependența de materii prime este compensată de o poziție competitivă solidă în produsele prelucrate.

Concluzie

În intervalul 2015–2025, comerțul UE cu metale prețioase și bijuterii s-a triplat ca valoare, impulsionat de creșterea puternică a prețurilor la export, reflectând transformarea Uniunii într-un hub de rafinare și manufactură de lux. Geografia comerțului s-a reconfigurat: Germania și Italia au devenit motoarele exporturilor, în timp ce Belgia a pierdut din poziția dominantă. Specializarea este foarte concentrată în câteva state membre, iar concentrarea partenerilor comerciali a crescut. Deși șocurile de preț pe fluxurile mici au fost violente, bilanțul comercial global al UE este excelent, iar dependența de importuri este managerială prin poziția de exportator net solid. Viitoarele evoluții vor depinde de evoluția prețului aurului, de securitatea lanțurilor de aprovizionare cu deșeuri și de menținerea competitivității industriei bijuteriilor europene.