Evoluția pieței: Fontă, fier și oțel (CN 72) — 2015–2025

Introducere

Capitolul 72 din Nomenclatura Combinată acoperă întreaga gamă a materialelor feroase de bază — fontă, fier, oțeluri nealiate și aliate, precum și deșeurile feroase. În perioada 2015–2025, comerțul extra-UE cu aceste produse a traversat transformări profunde: creșterea accelerată a importurilor, presiuni inflaționiste puternice, reorientări geopolitice și o deteriorare accentuată a balanței comerciale. Raportul de față analizează aceste dinamici pe baza datelor agregate ale Evoluției generale a comerțului, ale Partenerilor comerciali și ale Concentrației pieței, punând accentul pe identificarea cauzelor și pe interpretarea tendințelor observate.

1. Deficit comercial în expansiune: de la −1,5 miliarde EUR la −11,1 miliarde EUR

Volumul exporturilor scade cu 14,9%, în timp ce importurile cresc cu 7,1%, confirmând o erodare a competitivității externe

Deși valoarea exporturilor a înregistrat o ușoară creștere (+5,4%), volumul fizic al mărfurilor livrate în afara UE s-a contractat semnificativ, de la 39,5 milioane tone în 2015 la 33,6 milioane tone în 2025. În același interval, cantitățile importate au avansat cu 7,1%, ajungând la 54,0 milioane tone. Acest decalaj cantitativ arată că producătorii europeni au pierdut cote de piață pe plan extern, în vreme ce cererea internă a fost acoperită într-o măsură mai mare de furnizori din afara Uniunii.

Prețurile unitare au fost principalul motor al creșterii valorice, amplificând deficitul

Prețul mediu de export a urcat de la 672 EUR/tonă la 831 EUR/tonă (+23,8%), iar cel de import de la 556 EUR/tonă la 723 EUR/tonă (+30,0%). Ecartul defavorabil dintre ritmul de creștere al prețurilor la import și cel al prețurilor la export a contribuit direct la adâncirea deficitului comercial. Chiar și în anul de vârf 2022, când s-au atins maximele valorice absolute — 58,3 miliarde EUR la import și 39,6 miliarde EUR la export — volumele nu au justificat aceste niveluri: a fost, în primul rând, un șoc de preț.

Anul 2022 a reprezentat vârful valoric al comerțului, urmat de o normalizare lentă

În 2022, importurile au atins 58,3 miliarde EUR, iar exporturile 39,6 miliarde EUR, pe fondul unor prețuri record la laminate plate, feroaliaje și semifabricate. După acest vârf, valorile au scăzut treptat, dar în 2025 importurile se mențin cu 39,3% peste nivelul din 2015, semn că dependența de achizițiile externe s-a consolidat structural.

2. Reconfigurarea geografică: diminuarea rolului partenerilor estici și ascensiunea noilor furnizori

Importurile din Rusia și Ucraina se contractă puternic, în schimb Turcia, India și Coreea de Sud își triplează livrările

Sancțiunile și perturbările logistice cauzate de războiul din Ucraina au redus drastic fluxurile tradiționale din Est. Importurile din Rusia au scăzut cu 46,3%, de la 4,05 miliarde EUR la 2,17 miliarde EUR, iar cele din Ucraina cu 11,6%. Golul a fost acoperit de alți parteneri: Turcia a înregistrat o creștere de 269,6% (la 3,79 miliarde EUR), India de 133,4% (3,21 miliarde EUR), iar Coreea de Sud de 101,7% (3,39 miliarde EUR). China a rămas relativ stabilă (+3,2%), în vreme ce Regatul Unit, fost partener intracomunitar, a pierdut 24,3% din valoarea importurilor.

Exporturile se concentrează pe Turcia și SUA, iar Algeria se prăbușește

Pe partea de export, Turcia rămâne principala destinație, cu un avans de 41,7% (5,23 miliarde EUR), iar Statele Unite consolidează a doua poziție (+15,8%, 4,37 miliarde EUR). Regatul Unit și Elveția au evoluat moderat, în timp ce Egiptul și India au câștigat teren. În același timp, Algeria a cunoscut un colaps de 86,6%, de la 1,89 miliarde EUR la doar 0,25 miliarde EUR, ilustrând volatilitatea piețelor nord-africane.

Diversificarea importurilor (HHI −28,3%) contrastează cu concentrarea exporturilor (HHI +20,1%)

Indicele Herfindahl-Hirschman (HHI) al importurilor a scăzut de la 844,7 la 605,9, semnalând o bază de aprovizionare mai echilibrată. În schimb, HHI-ul exporturilor a crescut de la 785,2 la 943,3, indicând o dependență tot mai mare de câteva piețe-cheie. Detalii complete se regăsesc în secțiunea Concentrația pieței și în analiza Specializării statelor membre. În plan intern, Italia (10,4 miliarde EUR importuri, +52,8%) și Belgia (5,1 miliarde EUR, +48,2%) s-au impus ca principale porți de intrare, în timp ce Germania, deși lider la export (5,4 miliarde EUR), a înregistrat o scădere de 3,6%.

3. Șocuri de preț și volatilitate: anii 2021–2022 ca punct de cotitură

Prețurile la import au explodat în 2021, cu creșteri de până la 83,8% în cazul Braziliei

Analiza Șocurilor de preț relevă evenimente de o intensitate neobișnuită în 2021. Pe partea de import, prețul mediu al livrărilor din Brazilia a urcat cu 83,8%, iar cele din Turcia, Rusia și Ucraina au înregistrat salturi de 53,2%, 57,7% și, respectiv, 52,2%. Aceste șocuri au fost determinate de redresarea post-pandemică, de blocajele logistice și de presiunile pe costurile energiei și materiilor prime. Volatilitatea fluxurilor comerciale consemnează coeficienți de variație ridicați pentru China (0,43), Brazilia (0,44) și Vietnam (0,97), în timp ce Norvegia și Coreea de Sud au rămas relativ stabile.

Exporturile de oțel către SUA și Mexic au atins prețuri record în 2022, reflectând tensiunile globale

În 2022, prețul exporturilor către SUA a crescut cu 68,8% față de linia de bază 2020–2021, iar cel către Mexic cu 69,1%. Aceste vârfuri, corelate cu tarifele introduse de administrația americană și cu cererea puternică de materiale siderurgice, plasează piața nord-americană în centrul dinamicii prețurilor. Alte șocuri notabile la export au vizat Turcia (+34,2% în 2021), Egipt (+29,8% în 2021) și India (+53,0% în 2021), subliniind caracterul sincronizat al presiunilor inflaționiste.

Structura pe produse reflectă o specializare pe deșeuri și laminate plate

Conform Structurii pe produse, în 2025 importurile extra-UE sunt dominate de laminate plate (în special pozițiile 7208 și 7210, cu 6,57 mld. EUR și 5,33 mld. EUR), urmate de feroaliaje (4,14 mld. EUR) și semifabricate (4,09 mld. EUR). La export, deșeurile feroase (7204) conduc detașat cu 5,14 mld. EUR, semn al rolului UE de reciclator și furnizor de materie primă secundară. Produsele laminate plate din oțeluri aliate (7225) contribuie cu 4,27 mld. EUR, iar cele placate (7210) cu 3,20 mld. EUR, confirmând orientarea industriei europene către segmente cu valoare adăugată mai ridicată.

Concluzie

În intervalul 2015–2025, comerțul UE cu fontă, fier și oțel a suferit o schimbare de paradigmă. Creșterea valorii importurilor cu 39,3%, susținută în principal de prețuri, a adâncit deficitul comercial până la −11,1 miliarde EUR, în condițiile în care volumul exporturilor a scăzut cu 14,9%. Geografia aprovizionării s-a diversificat vizibil, Rusia și Ucraina pierzând teren în favoarea Turciei, Indiei și Coreei de Sud, însă piețele de desfacere au devenit mai concentrate. Anii 2021–2022 au introdus șocuri de preț de o amploare rar întâlnită, care au amplificat volatilitatea și au reconfigurat ierarhia partenerilor. Pe fond, structura produselor evidențiază o specializare europeană pe exportul de deșeuri și pe importul de laminate plate și feroaliaje. Perspectivele rămân marcate de incertitudine geopolitică și de presiuni concurențiale, însă diversificarea furnizorilor oferă o plasă de siguranță mai solidă decât în urmă cu un deceniu.