Evoluția pieței: Aluminiu și articole (CN 76) — 2015–2025

Introducere

Piața extracomunitară a aluminiului și a articolelor din aluminiu (codul NC 76) este una dintre cele mai relevante piețe de mărfuri pentru industria europeană, acoperind un spectru foarte larg de produse — de la aluminiu brut și deșeuri, la table, folii, bare, profile, tuburi, construcții și articole n.a.s. Analiza de față acoperă perioada 2015–2025 și urmărește trei dinamici principale: (i) deteriorarea progresivă a soldului comercial, pe fondul unei creșteri a importurilor mult mai rapide decât a exporturilor; (ii) reconfigurarea geografică a partenerilor, cu Rusia în retragere accentuată și cu o creștere spectaculoasă a unor furnizori precum Islanda, Türkiye, China și India; și (iii) un șoc de preț generalizat în 2022, vizibil la nivelul tuturor partenerilor comerciali majori. Datele utilizate provin din Trade Dashboard — Aluminiu și articole din aluminiu (CN 76).

1. Deteriorarea structurală a balanței comerciale și creșterea prețurilor

Volumul comerțului crește, dar importurile cresc mult mai rapid

În perioada 2015–2025, atât exporturile cât și importurile UE cu țări non-UE pentru CN 76 au crescut în valoare, însă importurile au avansat mult mai rapid, lărgind sistematic deficitul comercial.

Exporturile au crescut cu aproximativ 40,0% în valoare (de la ~13,60 mld. EUR la ~19,04 mld. EUR), în timp ce importurile au crescut cu 62,2% (de la ~20,01 mld. EUR la ~32,45 mld. EUR). Soldul negativ aproape s-a dublat, de la −6,41 mld. EUR la −13,42 mld. EUR, cu un vârf de −21,27 mld. EUR în 2022. Acest decalaj este vizibil și în evoluția comerțului.

Cantitățile rămân relativ stabile, creșterea vine din preț

Cantitățile exportate au crescut cu doar 12,0% (de la 3,44 mil. tone la 3,85 mil. tone), iar cele importate cu 18,6% (de la 8,39 mil. tone la 9,95 mil. tone), ceea ce arată că expansiunea valorică este determinată în principal de prețuri.

Prețurile unitare la import au crescut mai rapid decât cele la export, ceea ce confirmă faptul că presiunea asupra balanței comerciale este agravată nu doar de volume, ci și de o deteriorare a raportului de schimb (terms-of-trade). Minimul prețului la export (3 560 EUR/t) și cel la import (2 104 EUR/t) s-au înregistrat în 2020, anul pandemic, după care prețurile au explodat în 2022 (maxime de 5 140 EUR/t la export și 3 805 EUR/t la import), conform tabelului de prețuri pe fluxuri comerciale.

Gradul de dependență netă de importuri s-a dublat

În 2015, dependența netă de importuri era de doar 1,84%, dar a crescut constant, atingând 16,16% în 2022 și stabilizându-se la 10,20% în 2024. Aceasta confirmă o vulnerabilitate structurală crescută a UE pentru CN 76, detaliată în indicatorul de dependență netă de importuri.

2. Reconfigurarea geografică: Rusia iese, Islanda și Türkiye intră

Rusia se prăbușește, Norvegia rămâne lider stabil

Importurile UE din Rusia s-au prăbușit de la 2,64 mld. EUR în 2015 la doar 0,75 mld. EUR în 2025 (−71,5%), cu o scădere cantitativă și mai dramatică: de la 1,41 mil. tone la doar 0,30 mil. tone. Minimul a fost atins în 2025, iar cotele Rusiei s-au redus de la al doilea furnizor la un actor marginal, conform clasamentului partenerilor de import.

Norvegia rămâne cel mai mare furnizor, cu o creștere de 51,9% în valoare (de la 2,99 mld. EUR la 4,54 mld. EUR), dar cu o creștere modestă a cantității (de la 1,43 mil. tone la 1,59 mil. tone). Norvegia este, de altfel, partenerul cu cea mai mică volatilitate (CV = 0,045), furnizând un flux foarte stabil, conform indicatorului de volatilitate pe parteneri.

Islanda și Türkiye cresc spectaculos, China devine cel mai mare furnizor emergent

• Islanda: importurile au explodat cu 210,3% (de la 0,71 mld. EUR la 2,20 mld. EUR), cu o creștere cantitativă de la 0,33 mil. tone la 0,82 mil. tone, devenind al patrulea furnizor.
• Türkiye: creștere de 147,1% în valoare (de la 1,19 mld. EUR la 2,94 mld. EUR) și de la 0,39 mil. tone la 0,72 mil. tone.
• China: creștere de 71,9% în valoare (de la 2,33 mld. EUR la 4,01 mld. EUR), cu un vârf de 5,33 mld. EUR în 2022, consolidându-se ca al doilea mare furnizor.

Această reconfigurare este evidențiată și de reducerea concentrației HHI la importuri (de la 875 la 679, adică −22,4%), ceea ce arată o diversificare a surselor, după cum se observă în evoluția concentrației HHI.

Exporturile se redistribuie către SUA, India și Elveția

India a înregistrat cea mai mare creștere relativă a exporturilor (+183,6%), iar SUA și Elveția s-au consolidat ca piețe majore. Concentrarea exporturilor (HHI) a scăzut cu 11,7%, sugerând de asemenea o diversificare a destinațiilor, conform concentrării exporturilor.

Specializarea în producție este fragmentată la nivelul statelor membre

În 2025, producția UE de CN 76 este concentrată în Germania (19,9% din producția UE), Țările de Jos (15,3%) și Italia (10,2%), dar specializarea relativă (RSCA) este mai mare în economii mai mici: Grecia (RSCA = 0,65), Croația (0,41), Slovenia (0,39) și Luxemburg (0,36). Germania are un RSCA ușor negativ (−0,03), sugerând că produce mult, dar nu este specializată peste medie, după cum se vede în harta de specializare.

3. Șocul de preț din 2022 și modificările structurale de structură pe produse

Toți partenerii importatori importă mai scump în 2022

Datele de șocuri de preț indică evenimente de preț sincronizate în 2022 la nivelul principalilor furnizori:

Șocul se traduce în prețuri unitare care cresc cu 60–70% față de anii de bază 2020–2021, fără o creștere proporțională a cantităților. Acest tipar este confirmat și la exporturile către Japonia (+51,7%), Coreea de Sud (+70,8%) și Canada (+49,4%), ceea ce arată că șocul este global, nu specific UE.

Volatilitatea partenerilor variază puternic

Indicele de variație (CV) al cantităților importate arată că Norvegia (0,045) și Elveția (0,091) sunt cei mai stabili furnizori, în timp ce India (0,67), Bahrain (0,53) și Canada (0,83) sunt cei mai volatili, reflectând cicluri investiționale și dependență de proiecte individuale, conform volatilității pe parteneri.

Structura pe produse: aluminiul brut (7601) domină importurile, deșeurile (7602) domină exporturile

La importuri, produsul dominant este aluminiul brut (CN 7601), cu 6,33 mil. tone în 2025 (valoare 16,43 mld. EUR, preț 2 594 EUR/t), urmat de table și benzi (CN 7606, 1,08 mil. tone, 3,93 mld. EUR) și deșeuri (CN 7602, 0,65 mil. tone, 1,25 mld. EUR), conform defalcării pe produse.

La exporturi, sortimentul este mai diversificat: table și benzi (CN 7606) conduc cantitativ (1,04 mil. tone), dar cele mai mari valori se regăsesc la articole de aluminiu n.a.s. (CN 7616, 2,56 mld. EUR în 2025), construcții din aluminiu (CN 7610, 2,32 mld. EUR) și deșeuri (CN 7602, 2,32 mld. EUR). Prețurile unitare la export pentru CN 7616 (19 123 EUR/t) și CN 7610 (12 450 EUR/t) sunt de câteva ori mai mari decât prețul aluminiului brut, indicând o valoare adăugată semnificativă a produselor prelucrate.

Concluzie

Piața extracomunitară a aluminiului (CN 76) traversează, în perioada 2015–2025, o deteriorare structurală a balanței comerciale, o reconfigurare a partenerilor și un șoc global de preț. Deficitul comercial s-a dublat (de la 6,4 mld. EUR la 13,4 mld. EUR), în timp ce dependența netă de importuri s-a majorat de la 1,8% la 10,2%, în ciuda unei creșteri de 40% a exporturilor. Rusia a fost practic eliminată din portofoliul de furnizori (−71,5%), locul său fiind preluat de Islanda (+210%), Türkiye (+147%) și, într-o măsură mai mică, China (+72%). La exporturi, India, SUA și Türkiye au devenit destinații cu creșteri de peste 70%. Anul 2022 a marcat un șoc de preț global, cu creșteri de 50–70% la partenerii majori, fără o modificare proporțională a volumelor. UE rămâne un exportator net de produse cu valoare adăugată ridicată (CN 7610, 7616) și un importator net de aluminiu brut și semifabricate, ceea ce evidențiază o vulnerabilitate strategică într-o categorie de materii prime critice pentru tranziția energetică.