Evoluția pieței: Articole din piatră și ipsos (CN 68) — 2015–2025
Introducere
Acest raport analizează dinamica comerțului exterior al Uniunii Europene cu țări terțe pentru capitolul tarifar CN 68 — Articole din piatră, ipsos, ciment, azbest, mică sau din materiale similare, pe perioada 2015–2025. Capitolul regrupează o gamă eterogenă de produse: de la piatră de construcție prelucrată (6801, 6802) și articole din ciment sau ipsos (6809, 6810), până la materiale izolatoare minerale (6806), articole din asfalt (6807) și produse diverse din piatră sau alte minerale (6815), inclusiv fibre de carbon. Datele utilizate provin din Tabloul de bord al comerțului UE și acoperă exporturi, importuri, parteneri comerciali, specializare, concentrare, volatilitate și structura pe segmente.
În perioada de referință, comerțul CN 68 s-a caracterizat printr-o creștere a valorii pe ambele fluxuri, o reducere a volumului exporturilor, o creștere a prețurilor unitare și o serie de șocuri comerciale asociate în principal cu sancțiunile împotriva Rusiei și cu perturbările fluxurilor din Belarus. Raportul este structurat în trei secțiuni principale: (1) dinamica generală a comerțului și a prețurilor, (2) partenerii comerciali și reconfigurarea geografică a fluxurilor și (3) concentrarea, vulnerabilitatea și structura pe segmente.
1. Creștere în valoare pe fondul scăderii volumelor: comerțul CN 68 devine mai scump, nu mai mare
Valoarea comerțului a crescut, dar volumul s-a contractat
Exporturile UE au crescut de la 7,01 mld. EUR în 2015 la 8,49 mld. EUR în 2025 (+21,1 %), în timp ce importurile au avansat de la 3,90 mld. EUR la 5,16 mld. EUR (+32,3 %). În ciuda acestei expansiuni valorice, volumul exporturilor a scăzut cu 17,0 % (de la 7,92 mil. tone la 6,57 mil. tone), iar cel al importurilor a rămas aproape neschimbat (+0,9 %, de la 4,78 mil. tone la 4,82 mil. tone). Balanța comercială a rămas structural pozitivă, dar excedentul s-a redus ca proporție din comerțul total (Prezentare generală).
| Indicator | 2015 | 2025 | Variație (%) |
|---|---|---|---|
| Exporturi — valoare (mld. EUR) | 7,01 | 8,49 | +21,1 |
| Exporturi — cantitate (mil. tone) | 7,92 | 6,57 | −17,0 |
| Importuri — valoare (mld. EUR) | 3,90 | 5,16 | +32,3 |
| Importuri — cantitate (mil. tone) | 4,78 | 4,82 | +0,9 |
| Balanță comercială (mld. EUR) | 3,11 | 3,33 | +7,1 |
Prețurile unitare au crescut semnificativ, în special la export
Prețul mediu la export aproape s-a dublat, de la 886 EUR/tonă în 2015 la 1 293 EUR/tonă în 2025 (+46,0 %), iar cel la import a urcat de la 815 EUR/tonă la 1 070 EUR/tonă (+31,2 %). Această creștere sugerează o reorientare către produse cu valoare adăugată mai mare și/sau o transmisie a inflației din energie și inputuri materiale în prețurile produselor din piatră, ciment și ipsos.
Anul 2020 a marcat o perturbare clară, urmată de o redresare rapidă
În 2020, exporturile au atins minimul perioadei (6,88 mld. EUR, 6,96 mil. tone), iar importurile au scăzut la 4,12 mld. EUR. Redresarea din 2021 a fost puternică, dar redresarea completă a valorii s-a făcut cu prețuri mai mari și volume mai mici. Vârful valoric s-a înregistrat în 2022, când exporturile au atins 8,87 mld. EUR, iar importurile 5,90 mld. EUR.
2. Reconfigurarea geografică: China rămâne dominantă, Turcia avansează rapid, iar Rusia dispare aproape complet
China, liderul importurilor, și-a consolidat poziția, în pofida unei volatilități notabile
China a furnizat 1,38 mld. EUR în 2025, față de 1,06 mld. EUR în 2015 (+30,3 %), cu un vârf de 1,63 mld. EUR în 2022. Volumul importat din China s-a redus însă dramatic, de la 2,38 mil. tone în 2015 la 1,36 mil. tone în 2025, ceea ce indică o creștere a valorii pe unitate de volum și o mutare a compoziției produselor importate către articole mai scumpe.
Turcia a înregistrat cea mai spectaculoasă creștere, devenind al doilea furnizor
Importurile din Turcia au crescut de la 152 mil. EUR în 2015 la 468 mil. EUR în 2025 (+207,5 %), depășind India ca volum și apropiindu-se de China ca ritm de creștere. Volumul a urcat de la 367 mii tone la 920 mii tone, sugerând că Turcia a câștigat cotă de piață în segmentele de volum mediu, posibil în articole din ciment, ipsos și piatră prelucrată.
Rusia și Belarus au dispărut efectiv din peisajul importurilor
Importurile din Rusia au scăzut cu 98,1 % (de la 77,4 mil. EUR la 1,5 mil. EUR), iar cele din Belarus cu 92,5 % (de la 13,3 mil. EUR la 1,0 mil. EUR). Această reconfigurare este direct legată de sancțiunile comerciale adoptate după 2022, de perturbările lanțurilor logistice și, în cazul Belarus, de un șoc de preț identificat în 2023 (prețul mediu pe tonă a crescut cu 220 % față de perioada de bază, conform datelor de volatilitate și șocuri).
Exporturile: o piață mai concentrată și mai expusă către SUA și Regatul Unit
Statele Unite au rămas principala destinație, cu 1,81 mld. EUR în 2025 (+37,6 % față de 2015), urmate de Regatul Unit (1,43 mld. EUR, +26,7 %) și Elveția (0,84 mld. EUR, +23,1 %). Exporturile către Rusia au scăzut cu 75,4 % (de la 273 mil. EUR la 67 mil. EUR), în timp ce Serbia a înregistrat o creștere de 150,9 % (de la 46 mil. EUR la 116 mil. EUR), devenind o destinație din ce în ce mai importantă pentru produsele UE.
| Partener | Flux | 2015 (mil. EUR) | 2025 (mil. EUR) | Variație (%) |
|---|---|---|---|---|
| China | Import | 1 062,3 | 1 384,7 | +30,3 |
| Turcia | Import | 152,2 | 468,1 | +207,5 |
| India | Import | 277,2 | 365,4 | +31,8 |
| Regatul Unit | Import | 504,6 | 530,9 | +5,2 |
| Rusia | Import | 77,4 | 1,5 | −98,1 |
| Belarus | Import | 13,3 | 1,0 | −92,5 |
| SUA | Export | 1 316,1 | 1 810,3 | +37,6 |
| Regatul Unit | Export | 1 129,9 | 1 431,9 | +26,7 |
| Elveția | Export | 683,0 | 841,0 | +23,1 |
| Serbia | Export | 46,4 | 116,5 | +150,9 |
| Rusia | Export | 273,0 | 67,2 | −75,4 |
Mai multe detalii despre principalii parteneri sunt disponibile pe pagina Top parteneri.
Germania, Italia și Spania rămân exportatorii dominanți, cu o creștere notabilă a Poloniei și Olandei
Germania a exportat 2,00 mld. EUR în 2025 (+24,5 %), Italia 1,90 mld. EUR (−1,0 %), iar Spania 0,97 mld. EUR (+17,9 %). Polonia a înregistrat o creștere de 71,0 % la export (de la 228 mil. EUR la 390 mil. EUR), iar Olanda de 102,2 % (de la 236 mil. EUR la 477 mil. EUR), reflectând o anumită specializare a Olandei ca hub de redistribuție. La capitolul importurilor, Spania (+134,2 %) și Polonia (+120,9 %) au cunoscut creșteri foarte puternice, în timp ce Germania a rămas practic stabilă (Top raportori).
3. Concentrare, vulnerabilitate și structură: o piață mai specializată, mai puțin dependentă de volum
Concentrarea importurilor a scăzut, în timp ce cea a exporturilor a crescut ușor
Indicele HHI pe valoare pentru importuri a scăzut de la 1 443 la 1 302 (−9,8 %), ceea ce confirmă o diversificare a furnizorilor, în special datorită retragerii Rusiei și intrării mai puternice a Turciei și a altor parteneri. În schimb, HHI la export a crescut de la 834 la 980 (+17,5 %), sugerând o concentrare sporită către SUA, Regatul Unit și Elveția. Concentrarea volumică a importurilor s-a redus și mai dramatic (−47,1 %), în timp ce cea a exporturilor a crescut cu 34,2 % (Concentrare HHI).
Dependența netă de importuri a rămas negativă, indicând un excedent structural
Indicatorul de dependență netă de import a oscilat între −8,1 % (2013) și −3,2 % (2008), ajungând la −5,8 % în 2024, în ușoară creștere față de −4,4 % în 2015. Valoarea negativă confirmă faptul că UE este exportator net pentru CN 68. Totodată, intensitatea comerțului (exporturi + importuri ca pondere în producția internă) a crescut de la 12,4 % la 21,1 % (+70,2 %), iar propensitatea la export de la 8,6 % la 14,2 % (+65,5 %), ceea ce indică o integrare crescândă a sectorului în comerțul internațional (Dependența netă de importuri).
Producția UE a scăzut în volum, dar a crescut în valoare
Producția europeană a scăzut de la 316 miliarde unități (sau conform unității de măsură raportate) în 2015 la 259 miliarde în 2024 (−18,0 %), însă valoarea acesteia a urcat de la 38,5 mld. EUR la 55,5 mld. EUR (+44,1 %). Această dinamică — volum în scădere și valoare în creștere — este coerentă cu tendința exporturilor și confirmă o reconfigurare a sectorului către produse cu valoare adăugată mai mare, mai ales în segmentele de piatră prelucrată și articole tehnice din piatră (Producție UE).
Specializarea este polarizată: state mici și state din sudul Europei
În 2025, cele mai specializate state membre sunt Croația (RSCA = 0,47), Letonia (0,44), Estonia (0,32), Portugalia (0,31) și Slovenia (0,28). La polul opus, Cipru (−0,99), Malta (−0,99), Irlanda (−0,75), Suedia (−0,48) și România (−0,43) au cea mai scăzută specializare. Această distribuție sugerează că țările cu resurse naturale de piatră și tradiție în prelucrare (Croația, Portugalia, Slovenia) sau cu industrii emergente (Estonia, Letonia) tind să fie specializate, în timp ce economiile predominant servicii sau fără resurse semnificative sunt slab reprezentate (Specializare).
Segmentele de produs: 6802 și 6810 domină fluxurile, iar 6815 (fibre de carbon) a crescut cel mai mult
La importuri, segmentele dominante în valoare sunt 6815 (articole diverse din piatră și alte minerale, inclusiv fibre de carbon) — 1,40 mld. EUR în 2025 — și 6802 (piatră monumentală și de construcție) — 1,01 mld. EUR. La exporturi, segmentele dominante sunt 6802 (1,80 mld. EUR) și 6810 (articole din ciment, beton, piatră artificială) — 1,44 mld. EUR. Prețul unitar al 6815 a crescut de la 5 827 EUR/tonă în 2015 la 6 839 EUR/tonă în 2025, menținându-se ca segmentul cu cea mai mare valoare adăugată. În schimb, 6801 (pavele și dale de piatră naturală) a cunoscut o scădere marcată a volumului importat, de la 1,22 mil. tone la 0,63 mil. tone (−48 %), sugerând o pierdere de competitivitate a acestui segment tradițional (Comparație produse).
Șocuri comerciale: două episoade majore au marcat perioada
Analiza de volatilitate și șocuri a detectat două evenimente semnificative:
- Un șoc de aprovizionare din Rusia în 2024, cu o scădere cantitativă de 99,4 % față de perioada de bază și o creștere a prețului mediu pe tonă de la 410 EUR la 2 230 EUR.
- Un șoc de preț din Belarus în 2023, cu o creștere de 220 % a prețului și o reducere de 89,3 % a volumului.
Ambele episoade sunt direct legate de regimul de sancțiuni adoptat de UE în urma agresiunii ruse împotriva Ucrainei și de măsurile comerciale conexe. Volatilitatea cea mai ridicată la import a fost înregistrată de Belarus (CV = 0,90), Rusia (CV = 0,73) și Egipt (CV = 0,72), în timp ce la export, Rusia (CV = 0,72) și China (CV = 0,32) au avut cele mai mari fluctuații.
Concluzie
Comerțul UE cu țări terțe pentru capitolul CN 68 a urmat o traiectorie de creștere în valoare, contracție în volum și creștere a prețurilor unitare pe parcursul perioadei 2015–2025. Această dinamică reflectă o reorientare a sectorului către produse cu valoare adăugată mai mare, în special articole din piatră prelucrată (6802), produse din ciment și beton (6810) și articole tehnice diverse (6815, inclusiv fibre de carbon).
Reconfigurarea geografică a fost una dintre cele mai marcante trăsături: Rusia și Belarus au dispărut aproape complet din fluxurile de import ca urmare a sancțiunilor, în timp ce Turcia a devenit un furnizor din ce în ce mai important, depășind India în unii indicatori. China și-a menținut poziția de lider, dar pe o bază volumică în scădere, indicând o schimbare a compoziției către produse mai scumpe. La export, dependența de piața nord-americană (SUA) și de cea britanică a crescut ușor, în timp ce Serbia a apărut ca o nouă destinație de creștere.
Indicatorii de vulnerabilitate arată o scădere a concentrației importurilor și o creștere a intensității comerciale, ceea ce sugerează o integrare mai profundă a sectorului în economia globală, dar și o expunere mai mare la șocuri. Specializarea în cadrul UE rămâne polarizată, cu state mici și din sudul Europei (Croația, Portugalia, Slovenia) mai specializate decât economiile mari de servicii. Pe termen mediu, principalele provocări pentru politica comercială europeană vor fi gestionarea dependenței de furnizori din afara UE în anumite segmente (în special 6806, materiale izolatoare), menținerea competitivității pe segmentele tradiționale de piatră naturală și adaptarea la noile realități geopolitice care au remodelat deja profund peisajul partenerilor comerciali.