Evoluția pieței: Tricotaje și accesorii (CN 61) — 2015–2025

Introducere

Prezentul raport analizează dinamica comerțului exterior al Uniunii Europene cu state terțe pentru capitolul tarifar CN 61 — „ÎMBRĂCĂMINTE ȘI ACCESORII DE ÎMBRĂCĂMINTE, TRICOTATE SAU CROȘETATE" — pe parcursul perioadei 2015–2025. Capitolul reunește o gamă largă de produse textile tricotate sau croșetate: pulovere și jerseuri (6110), tricouri și maiouri (6109), articole de îmbrăcăminte pentru femei/fete (6104) și bărbați/băieți (6103, 6107, 6108), ciorapi și șosete (6115), articole pentru sugari (6111), costume de baie și treninguri (6112), mănuși (6116), șaluri și accesorii (6117) etc.

Sectorul este esențial atât pentru consumul intern european, cât și pentru industria modei. UE este simultan cel mai mare importator mondial de textile și un exportator important către piețele învecinate și cele cu venituri ridicate. Pe parcursul celor unsprezece ani analizați, au intervenit mai multe șocuri majore — pandemia COVID-19 (2020), criza energetică și a materiilor prime post-2021, Brexit-ul (cu efecte vizibile începând din 2021), conflictul din Ucraina (2022) și inflația globală — care au remodelat lanțurile de aprovizionare și structura fluxurilor comerciale. Datele utilizate provin din setul de indicatori al dashboard-ului comercial al UE.

I. Deficit comercial structural și creștere dependentă de volum: UE importă tot mai mult, dar produce tot mai puțin

Valoarea importurilor crește mai rapid decât producția, adâncind dezechilibrul extern

Între 2015 și 2025, importurile UE din afara blocului pentru CN 61 au crescut de la 34,98 mld. EUR la 48,28 mld. EUR (+38,0%), în timp ce exporturile au crescut de la 10,37 mld. EUR la 14,77 mld. EUR (+42,4%). Deși exporturile procentuale par să fi crescut mai rapid, baza lor redusă face ca soldul comercial să rămână puternic negativ: deficitul a crescut de la –24,61 mld. EUR în 2015 la –33,51 mld. EUR în 2025 (–36,2%).

Sursa: Trade overview (UE–non-UE, CN 61).

Anul 2022 reprezintă un punct de vârf atât pentru exporturi (16,18 mld. EUR), cât și pentru importuri (52,52 mld. EUR), în contextul revenirii post-pandemice și al inflației. După acest vârf, ambele fluxuri au înregistrat o ușoară corecție, sugerând o plafonare a cererii și o ajustare a prețurilor.

Producția internă UE se prăbușește, în timp ce consumul aparent crește

Datele privind producția internă a UE indică un declin structural dramatic: volumul a scăzut de la 7,71 miliarde unități în 2003 la 2,34 miliarde unități în 2024 (–69,6%), iar valoarea producției s-a redus de la 20,12 mld. EUR la 12,69 mld. EUR (–36,9%). Aceste evoluții evidențiază o „gripă" a industriei textile europene: în timp ce consumatorii continuă să cumpere, tot mai puține articole sunt fabricate în interiorul UE. Astfel, creșterea importurilor nu reflectă doar o cerere mai mare, ci și o substituție progresivă a ofertei interne.

Dependența de importuri se apropie de un nivel critic

Indicele de dependență netă de importuri a crescut de la 19,8% în 2003 la 70,3% în 2024 (+254,7%). Acest lucru arată că aproximativ 70% din „consumul aparent" (producție + importuri – exporturi) este acoperit în prezent de importuri. În paralel, intensitatea comerțului (raportul dintre comerțul total și producție) a crescut de la 42,8% la 105,7%, iar propensiunea la export a urcat de la 18,2% la 126,6%, semn că economia UE în acest sector a devenit profund dependentă de schimburile cu exteriorul.

Sursa: Net import reliance, Trade intensity, Export propensity.

Aceste date conturează un paradox: UE exportă mai mult ca oricând în termeni absoluți, dar importă și mai mult, iar baza sa productivă internă se erodează constant. Deficitul comercial structural sugerează o vulnerabilitate crescândă la șocurile externe.

II. Concentrare în creștere a ofertei asiatice și pivot geografic al exporturilor

China și Bangladesh domină importurile, în timp ce Pakistanul și Vietnamul câștigă rapid teren

În 2025, principalii furnizori extra-UE pentru CN 61 sunt China (15,07 mld. EUR), Bangladesh (11,74 mld. EUR) și Türkiye (4,91 mld. EUR). Deși China rămâne lider, dinamica este mai interesantă la nivel relativ: Bangladesh a crescut cu +69,5% față de 2015, Cambodgia cu +65,7%, Pakistanul cu +187,2%, iar Vietnamul a înregistrat o creștere de la 626,94 mil. EUR (2015) la 1,92 mld. EUR (2025). Aceste țări sunt principalele beneficiare ale relocării producției textile din China către piețe cu costuri mai mici.

Sursa: Top partners by value.

Indicele HHI al importurilor a rămas relativ stabil (1.802 în 2025 față de 1.782 în 2015), confirmând că, în ciuda diversificării relative, gradul de concentrare rămâne ridicat, iar Asia de Sud și Sud-Est furnizează marea majoritate a importurilor. Scăderea dramatică a importurilor din Regatul Unit (–64,6%) se datorează Brexit-ului: comerțul cu UK a trecut de la statutul de partener terț la relații comerciale reglementate de Acordul de Comerț și Cooperare, ceea ce explică saltul negativ.

Elveția, SUA și Turcia devin principalii clienți, în timp ce Regatul Unit pierde poziția de lider

Exporturile UE sunt și mai concentrate geografic decât importurile. În 2025, principalii parteneri sunt Elveția (2,51 mld. EUR), Regatul Unit (2,12 mld. EUR), SUA (1,47 mld. EUR), Turcia (817 mil. EUR) și Norvegia (579 mil. EUR). Aceasta reflectă o reconfigurare majoră: Regatul Unit, care în 2015 era de departe cel mai mare client (3,07 mld. EUR), a coborât pe locul al doilea după Brexit, cu o scădere de 30,9%.

Sursa: Top partners by value (exports).

Indicele HHI al exporturilor a scăzut de la 1.244 în 2015 la 795 în 2025 (–36,1%), ceea ce indică o diversificare mai mare a clientelei. Câștigătorii clari sunt Elveția, SUA, Turcia și Serbia, în timp ce Rusia a pierdut aproape un sfert din valoare ca urmare a sancțiunilor și a retragerii marilor mărci de pe piața rusă.

Spania și Polonia devin poli de import, în timp ce Italia și Germania domină exporturile

La nivel de state membre, în 2025 Germania este cel mai mare importator (10,98 mld. EUR), urmată de Spania (7,87 mld. EUR), Țările de Jos (6,85 mld. EUR) și Franța (5,62 mld. EUR). Polonia a cunoscut o creștere spectaculoasă: de la 695 mil. EUR în 2015 la 2,89 mld. EUR în 2025 (+315,5%), ceea ce o plasează deja în top 6. La exporturi, Italia rămâne liderul incontestabil (4,53 mld. EUR), urmată de Germania (2,62 mld. EUR), Spania (1,35 mld. EUR) și Franța (2,11 mld. EUR).

Sursa: Top reporters by value.

Aceste evoluții arată o specializare tot mai clară: Italia și Germania exportă produse cu valoare adăugată mai mare, în timp ce Spania, Țările de Jos și Polonia sunt platforme de import și distribuție. Declinul Belgiei ca hub de tranzit și creșterea spectaculoasă a Poloniei indică o reconfigurare a rutelor comerciale către și dinspre Europa Centrală și de Est.

III. Șocuri de preț și concentrarea ofertei: Bangladesh și India absorb impactul crizelor globale

Prețurile importurilor au explodat în 2022, apoi s-au ajustat

Analiza defalcată pe produse arată că prețul mediu la importurile UE a crescut de la 16.747 EUR/tonă în 2015 la 15.755 EUR/tonă în 2025 (–5,9%), dar cu un vârf intermediar de 19.273 EUR/tonă în 2022. În contrast, prețul mediu la exporturi a crescut de la 40.102 EUR/tonă la 58.797 EUR/tonă (+46,6%), indicând o creștere a valorii adăugate și o anumită putere de stabilire a prețurilor în amonte.

Acest decalaj confirmă un model clasic: UE importă produse de volum, cu prețuri unitare scăzute și volatile, și exportă produse cu valoare adăugată mai mare (modă premium, design), unde prețurile sunt mai stabile și cresc în timp. Cuantumul importurilor crește cu +46,7% (volum), în timp ce exporturile rămân practic stagnante ca volum (–2,9%), dar cresc ca valoare.

Șocurile de preț din 2022 lovesc Asia de Sud

În 2022, au fost detectate trei șocuri de preț majore la importuri, toate centrate pe Asia de Sud:

Sursa: Top shock events.

Bangladesh, care furnizează aproape 30% din importurile UE, a suferit un salt de preț de 27% în 2022, reflectând criza costurilor energetice și a materiilor prime post-pandemie și post-invazie rusă. Cantitatea importată a crescut cu 32,5%, ceea ce sugerează că producătorii au transferat o parte din creșterea costurilor către cumpărătorii europeni. Șocul din India este deosebit de sever (abatere de 95), chiar dacă ponderea sa în importuri este mai mică.

Concentrarea geografică accentuează vulnerabilitatea

Indicele HHI al importurilor a scăzut ușor până în 2020 (1.486), pe fondul diversificării, dar a crescut apoi constant, ajungând la 1.802 în 2025 — cel mai ridicat nivel din perioada analizată. Această concentrare tot mai mare pe un număr restrâns de furnizori asiatici (China, Bangladesh, Turcia) crește riscul de întreruperi ale lanțului de aprovizionare și dependența de condițiile politice și economice din aceste țări.

În paralel, volatilitatea volumelor importurilor din Bangladesh (CV = 0,16), Cambodgia (0,22), Pakistan (0,35) și Vietnam (0,34) este mult mai mare decât cea a exporturilor, semnalatnd instabilitate structurală a ofertei. Regatul Unit este un caz extrem (CV = 0,91), din cauza discontinuității comerciale provocate de Brexit.

Concluzie

Perioada 2015–2025 a marcat o amplificare a contrastelor care definesc sectorul textil european tricotat. Pe de o parte, exporturile UE au crescut cu 42,4% în valoare, demonstrând capacitatea producătorilor europeni — în special italieni, germani și francezi — de a valorifica avantajele de design și calitate pe piețele premium. Pe de altă parte, producția internă a scăzut cu aproape 70% ca volum, importurile au crescut cu 38% în valoare și cu 47% ca volum, iar dependența netă de importuri a atins 70%.

Geografia comercială s-a reconfigurat: Asia de Sud și de Sud-Est (China, Bangladesh, Cambodgia, Vietnam, Pakistan) domină aprovizionarea, în timp ce exporturile se îndreaptă din ce în ce mai mult spre Elveția, SUA și Turcia, după Brexit și sancțiunile împotriva Rusiei. Concentrarea HHI pe partea importurilor este în creștere (1.802 în 2025), iar șocurile de preț din 2022 au arătat cât de expusă este UE la fluctuațiile din aceste piețe.

Decalajul dintre prețurile unitare la import (15.755 EUR/tonă în 2025) și cele la export (58.797 EUR/tonă) confirmă un model comercial de tip „valoare adăugată vs. volum": UE importă masiv textile de bază și exportă produse premium. Acest model este viabil economic, dar crește vulnerabilitatea la șocuri externe — fie ele geopolitice, climatice sau sanitare. Politicile europene privind lanțurile de aprovizionare sustenabile, reglementările privind due diligence și diversificarea furnizorilor vor fi esențiale pentru a atenua aceste riscuri în următorul deceniu.