Evoluția pieței: Încălțăminte și articole similare (CN 64) — 2015–2025

Introducere

Acest raport analizează comerțul exterior al Uniunii Europene cu țări terțe pentru categoria CN 64 — Încălțăminte, ghetre și articole similare; părți ale acestor articole, pe perioada 2015–2025 (frecvență anuală). Datele folosite provin din Tabloul de bord al comerțului UE și acoperă valori, cantități, prețuri, principalii parteneri și indicatori de concentrare și dependență comercială. Scopul este de a identifica principalele tendințe — atât structurale, cât și conjuncturale — în dinamica exporturilor, importurilor și a balanței comerciale, cu accent pe reorientarea fluxurilor către Asia de Sud-Est și pe creșterea dependenței de furnizori extracomunitari.

1. O piață europeană aflată în creștere valorică, dar cu un decalaj comercial tot mai mare

În perioada 2015–2025, valoarea exporturilor UE de încălțăminte a crescut cu 34,7 %, de la 11,14 mld. EUR la 15,00 mld. EUR, în timp ce valoarea importurilor a urcat cu 29,1 %, de la 18,28 mld. EUR la 23,61 mld. EUR. Creșterea valorică a fost însă însoțită de o scădere a cantităților exportate (-19,1 %) și de o creștere modestă a cantităților importate (+25,4 %), ceea ce indică o mutație clară către produse cu valoare adăugată mai mare.

1.1 Prețurile exporturilor au crescut semnificativ, în timp ce prețurile importurilor au rămas aproape stabile

Prețul mediu unitar al exporturilor UE s-a majorat cu 66,6 %, de la 37.947 EUR/tonă la 63.212 EUR/tonă, reflectând o orientare către încălțăminte premium (în special din piele naturală, codul 6403). În paralel, prețul importurilor a crescut doar cu 2,9 %, de la 15.265 EUR/tonă la 15.715 EUR/tonă, arătând că aprovizionarea externă rămâne dominată de produse cu costuri unitare reduse.

Sursa: Tabloul de bord — Prezentare generală

1.2 Șocurile COVID-19 (2020–2021) și creșterea post-pandemică (2022) au marcat traiectoria comerțului

Anul 2020 a adus o contracție simultană a exporturilor (12,84 mld. EUR) și importurilor (18,13 mld. EUR), pe fondul pandemiei. Anul 2022 a consemnat un salt spectaculos al importurilor la 26,96 mld. EUR (maximul seriei), în timp ce exporturile au atins 16,03 mld. EUR. Din 2023, ambele fluxuri s-au stabilizat, dar balanța comercială a rămas deficitară, cu un minim istoric de -10,94 mld. EUR în 2022.

1.3 Soldul comercial s-a deteriorat, indicând o dependență tot mai mare de furnizorii externi

Balanța comercială a înregistrat o deteriorare de 20,4 %, de la -7,15 mld. EUR în 2015 la -8,60 mld. EUR în 2025. Acest deficit reflectă creșterea mai rapidă a importurilor în valoare absolută (+5,32 mld. EUR) față de exporturi (+3,87 mld. EUR), sugerând o dependență structurală de producția extracomunitară.

2. Reorientarea partenerilor comerciali: Asia de Sud-Est câștigă teren, Regatul Unit pierde poziția-cheie

Structura geografică a comerțului UE cu încălțăminte s-a transformat profund. China rămâne principalul furnizor, dar Vietnam și Cambogia au înregistrat creșteri spectaculoase, în timp ce Regatul Unit a pierdut masiv din importanță — atât ca piață de desfacere, cât și ca furnizor.

2.1 Vietnam și Cambogia au devenit actori centrali în aprovizionarea UE

Importurile din Vietnam au crescut cu 112,4 % (de la 3,15 mld. EUR la 6,68 mld. EUR), iar cele din Cambogia cu 125,5 % (de la 317 mil. EUR la 715 mil. EUR). China rămâne lider, cu o creștere de 12,8 % (8,53 mld. EUR în 2025), dar cota sa de piață s-a diluat relativ, pe fondul expansiunii furnizorilor din Asia de Sud-Est. Indonezia (+20,6 %) și Bangladesh (+56,0 %) consolidează această tendință.

Sursa: Top parteneri — importuri

2.2 Brexitul a reconfigurat comerțul cu Regatul Unit, reducând dramatic fluxurile bilaterale

Importurile UE din Regatul Unit au scăzut cu 72,7 % (de la 1,44 mld. EUR la 0,39 mld. EUR), cu un salt evident începând cu 2021 (331 mil. EUR, față de 1,79 mld. EUR în 2020). Similar, exporturile UE către Regatul Unit au scăzut cu 32,1 % (de la 2,89 mld. EUR la 1,96 mld. EUR), deși Regatul Unit rămâne a doua destinație după Statele Unite. Această reconfigurare este un efect direct al Brexitului și al noilor bariere vamale.

2.3 Exporturile UE s-au reorientat către SUA, Elveția și Turcia, în detrimentul Rusiei

Exporturile către Statele Unite au crescut cu 81,0 % (de la 1,67 mld. EUR la 3,03 mld. EUR), confirmând o cerere puternică pentru încălțămintea europeană premium. Exporturile către Elveția au urcat cu 56,4 % (2,08 mld. EUR), iar cele către Turcia cu 123,3 % (784 mil. EUR). În contrast, exporturile către Rusia au scăzut cu 37,1 % (de la 685 mil. EUR la 431 mil. EUR), în contextul sancțiunilor și al războiului din Ucraina.

Sursa: Top parteneri — exporturi

2.4 Concentrarea exporturilor s-a redus, în timp ce concentrarea importurilor a rămas ridicată

Indicele Herfindahl-Hirschman (HHI) pentru exporturi a scăzut cu 18,8 % (de la 1.174 la 953), indicând o diversificare a piețelor de desfacere. Pentru importuri, HHI a rămas aproape neschimbat (2.248 în 2025 față de 2.200 în 2015), reflectând o dependență structurală de câțiva furnizori-cheie, în special China și Vietnam.

3. Specializarea producătorilor europeni și vulnerabilitatea crescândă față de importuri

În interiorul UE, producția și comerțul cu încălțăminte sunt puternic concentrate în câteva state membre, iar dependența netă de importuri s-a accentuat semnificativ, semnalând o vulnerabilitate strategică.

3.1 Italia, Portugalia și Belgia sunt cele mai specializate economii în încălțăminte

Conform indicatorului RSCA pentru 2025, Portugalia (RSCA = 0,396), Luxemburg (0,309) și Croația (0,291) sunt cele mai specializate economii UE în acest sector. Italia (0,262) și Belgia (0,286) au cea mai mare pondere a producției în totalul UE (13,7 % și, respectiv, 15,2 %), confirmând rolul lor de poli industriali. La polul opus, Irlanda (RSCA = -0,963), Malta (-0,950) și Finlanda (-0,676) sunt cel mai puțin specializate.

Sursa: Specializare — cei mai specializați reporteri

3.2 Producția europeană de încălțăminte s-a contractat, în ciuda unei valori relativ stabile

Cantitatea produsă în UE a scăzut cu 19,8 % (de la 881,7 mil. perechi în 2015 la 706,9 mil. perechi în 2024), în timp ce valoarea producției s-a menținut aproape constantă (-1,1 %, de la 16,72 mld. EUR la 16,54 mld. EUR). Această divergență arată o orientare către produse cu valoare unitară mai mare, dar și o pierdere de volum care afectează lanțul de aprovizionare intern.

3.3 Dependența netă de importuri s-a cvadruplat, semnalizând o vulnerabilitate critică

Indicatorul de dependență netă de importuri a crescut cu 352,1 %, de la 6,3 % în 2015 la 28,4 % în 2025, cu un vârf de 38,7 % în 2022. Acest salt indică faptul că aproape o treime din consumul aparent de încălțăminte al UE este acoperit prin importuri nete. De asemenea, intensitatea comercială (importuri + exporturi raportate la producție + consum) a crescut cu 69,4 %, ajungând la 97,1 % în 2024.

3.4 Germania și Țările de Jos au devenit hub-uri de tranzit și reexport, iar Polonia un producător emergent

Germania, deși nu este specializată (RSCA = -0,067), și-a dublat exporturile (de la 1,15 mld. EUR la 2,90 mld. EUR, +151,3 %), iar Țările de Jos și-au mărit importurile cu 124,7 % (până la 4,17 mld. EUR în 2025), devenind al doilea importator din UE după Germania. Polonia a înregistrat creșteri spectaculoase: importuri +139,9 % (873 mil. EUR) și exporturi +221,3 % (694 mil. EUR), sugerând o relocalizare parțială a producției în Europa Centrală și de Est.

Concluzie

Perioada 2015–2025 confirmă o transformare structurală a pieței europene de încălțăminte (CN 64). UE rămâne un exportator competitiv pe segmentul premium, cu prețuri unitare în creștere cu 66,6 %, dar și un importator net tot mai dependent de furnizorii asiatici. Reorientarea fluxurilor de la Regatul Unit spre Statele Unite, Elveția și Turcia, pe de o parte, și expansiunea Vietnamului și Cambogiei ca furnizori, pe de altă parte, conturează o piață multipolară. Cu toate acestea, dependența netă de importuri s-a cvadruplat (de la 6,3 % la 28,4 %), iar producția internă s-a contractat cu aproape 20 % ca volum, semnalând o vulnerabilitate strategică ce ar putea deveni un subiect central în politica comercială și industrială a UE în anii următori.