Explorați datele în timp real →

Evoluția pieței: Țesături tricotate (CN 60) — 2015–2025

Introducere

Prezentul raport analizează evoluția comerțului exterior al Uniunii Europene cu țesături tricotate sau croșetate (codul vamal 60) în perioada 2015–2025, pe baza datelor agregate anuale disponibile. Codul 60 acoperă o gamă variată de materiale, de la catifea și pluș (6001) până la țesături cu lățime de peste 30 cm (6006), incluzând materiale cu conținut de elastomeri, tricoturi cu urzeală și articole înguste. Datele utilizate provin din platforma EU Trade Dashboard și reflectă exclusiv schimburile extra-UE. Valoarea totală a comerțului (exporturi plus importuri) a oscilat semnificativ, atingând un vârf de circa 3,88 miliarde EUR în 2022, după care s-a contractat spre 2,88 miliarde EUR în 2025. În același timp, producția internă a UE a cunoscut un declin structural accentuat, ceea ce a reconfigurat profund profilul de autonomie și specializare al sectorului.

1. Contractarea producției interne și creșterea dependenței de importuri

Declinul constant al producției de țesături tricotate în UE între 2015 și 2024

Producția fizică de materiale tricotate sau croșetate a scăzut de la 54,26 milioane kg în 2015 la 42,45 milioane kg în 2024 (–21,7%), iar valoarea producției s-a redus corespunzător de la 468,1 milioane EUR la 332,4 milioane EUR (–29,0%). Tendința descendentă pe termen lung este și mai pronunțată: de la un maxim de 109,6 milioane kg în 2006, producția s-a redus cu peste 60% până în 2024, reflectând presiuni competitive puternice și relocarea capacităților de producție în afara UE. (Producția UE – cantități)

Transformarea soldului comercial extra-UE: excedent în valoare, dar dependență netă de import în creștere

Deși balanța comercială extra-UE a rămas excedentară pe întreg intervalul, excedentul a crescut de la 29,2 milioane EUR (2015) la 47,3 milioane EUR (2025). În paralel, dependența netă de import (net import reliance) – care reflectă și comerțul intra-UE, precum și producția internă – a urcat de la 8,8% în 2015 la 21,2% în 2024, indicând o expunere structurală tot mai mare a consumului european la furnizori externi. (Dependența netă de import)

Intensificarea deschiderii comerciale și a orientării spre export a producției rămase

Intensitatea comerțului (ponderea exporturilor și importurilor în consumul aparent) a crescut de la 26,9% în 2015 la 61,2% în 2024, iar propensiunea la export (exporturi/producție) de la 16,6% la 36,6%. Aceste evoluții arată că, pe măsură ce producția internă s-a redus, sectorul a devenit simultan mai dependent de piețele externe pentru aprovizionare și mai orientat spre exportul producției specializate rămase. (Intensitatea comerțului)

2. Reconfigurarea geografiei comerțului: ascensiunea Chinei și reorientarea destinațiilor de export

China devansează Turcia ca principal furnizor de import al UE, în timp ce Coreea de Sud se retrage puternic

În 2015, principalii furnizori de țesături tricotate erau Turcia (586,5 milioane EUR) și China (480,1 milioane EUR). Până în 2025, China a crescut la 629,1 milioane EUR (+31,0%), devansând clar Turcia, care a scăzut la 437,6 milioane EUR (–25,4%). Coreea de Sud a suferit cea mai abruptă contracție, de la 144,2 milioane EUR la doar 49,2 milioane EUR (–65,9%), semnalând o pierdere de competitivitate. Regatul Unit și Egiptul au înregistrat de asemenea scăderi semnificative (–28,0%, respectiv –27,9%). Această realiniere a surselor de import a condus la o concentrare moderată a furnizorilor: indicele HHI al importurilor a crescut cu 7,7%, de la 2769 la 2983. (Principalii parteneri de import)

Partener import 2015 (mil. EUR) 2025 (mil. EUR) Variație (%)
China 480,1 629,1 +31,0
Turcia 586,5 437,6 –25,4
Coreea de Sud 144,2 49,2 –65,9
Regatul Unit 95,5 68,8 –28,0
Egipt 14,9 10,7 –27,9

Exporturile se concentrează pe partenerii mediteraneeni, în vreme ce Regatul Unit pierde din relevanță

Pe partea de export, Marocul și Tunisia rămân cele mai importante destinații, cu valori de 265,8 milioane EUR (+19,2%), respectiv 223,9 milioane EUR (+4,2%) în 2025. Statele Unite s-au menținut relativ stabile (110,3 milioane EUR, –2,8%). În schimb, livrările către Regatul Unit s-au prăbușit de la 112,1 milioane EUR la 64,9 milioane EUR (–42,2%), reflectând impactul Brexit-ului asupra lanțurilor valorice textile. Ucraina, deși afectată de război, a înregistrat o creștere de 31,5%, ajungând la 62,0 milioane EUR. Indicele HHI al exporturilor a crescut cu 15,3% (de la 681 la 785), rămânând însă la un nivel semnificativ mai scăzut decât cel al importurilor, ceea ce indică o diversificare mai mare a piețelor de desfacere. (Principalii parteneri de export)

Partener export 2015 (mil. EUR) 2025 (mil. EUR) Variație (%)
Maroc 223,0 265,8 +19,2
Tunisia 214,8 223,9 +4,2
Statele Unite 113,5 110,3 –2,8
Turcia 63,0 67,6 +7,3
Regatul Unit 112,1 64,9 –42,2
Ucraina 47,1 62,0 +31,5

State membre lider: Italia își consolidează poziția dominantă, în timp ce Franța și Germania se restrâng

Italia rămâne de departe cel mai important actor pe ambele fluxuri. Exporturile italiene au crescut de la 454,0 milioane EUR la 500,0 milioane EUR (+10,1%), iar importurile s-au menținut la aproximativ 450,7 milioane EUR. Spania a câștigat cotă de export (+36,0%, ajungând la 210,0 milioane EUR), iar Polonia și-a majorat puternic importurile (+139,1%, la 187,2 milioane EUR), semn al unei industrii de prelucrare în expansiune. În contrast, Franța a suferit scăderi atât la export (–30,2%), cât și la import (–48,2%), iar Germania a înregistrat de asemenea reduceri semnificative pe ambele paliere. (Principalii raportori din UE)

3. Volatilitate și șocuri de preț: turbulențele anului 2022 și consecințele geopolitice

2022 – anul de vârf urmat de corecții abrupte ale prețurilor și cantităților

Comerțul cu țesături tricotate a atins valori maxime în 2022 (1,89 miliarde EUR exporturi, 1,98 miliarde EUR importuri), după care s-a contractat puternic până în 2025. Anul 2022 a fost marcat de șocuri de preț pe multiple rute comerciale. Pentru importuri, cel mai semnificativ șoc a fost înregistrat de Turcia, unde prețul mediu a sărit cu 29,6% față de nivelul de referință (2020–2021), în timp ce volumul a scăzut cu 18,2%. Pentru exporturi, Ucraina (anormalitate 96,0) a cunoscut o creștere de preț de 17,8% în 2022, pe fondul unei reduceri cantitative de 21,7%, iar Marocul a înregistrat o majorare de preț de 16,0% cu un volum ușor mai ridicat. (Șocurile de preț)

Impactul sancțiunilor asupra Federației Ruse și recalibrarea fluxurilor estice

Exporturile UE către Rusia au suferit un colaps cantitativ accentuat: de la circa 4,4 mii tone în 2021 la 1,0 mii tone în 2025, în paralel cu o explozie a prețului mediu (+55,9% în 2023 față de media 2021–2022). Aceasta reflectă atât restricțiile comerciale impuse după invazia Ucrainei, cât și o repoziționare a produselor către nișe cu valoare adăugată mai mare, dar volume mult reduse. Exporturile către Ucraina, deși perturbate, au rămas relativ stabile valoric, susținute de majorări de preț.

Volatilitatea partenerilor secundari și riscurile de aprovizionare

Coeficienții de variație anuali ai cantităților importate relevă instabilitate ridicată pentru parteneri mai mici, precum Uzbekistan (CV 0,89) sau Macedonia de Nord (CV 0,38), ceea ce poate genera riscuri de aprovizionare punctuale. Pe segmentul de export, Turcia (CV 0,55) se remarcă prin volatilitate mare, explicată de variațiile ample de volum (de la 6,8 mii tone în 2015 la peste 28 mii tone în 2021, cu o coborâre la 7,7 mii tone în 2025), ceea ce denotă o relație comercială foarte reactivă la condițiile de piață și la politicile industriale. (Volatilitatea comerțului)

Concluzie

Între 2015 și 2025, piața UE de țesături tricotate (CN 60) a traversat o transformare structurală profundă: producția internă s-a contractat constant, iar dependența netă de importuri a crescut semnificativ, chiar dacă balanța comercială extra-UE a rămas excedentară. China a devenit principalul furnizor, devansând Turcia, în timp ce destinațiile de export s-au consolidat în jurul Marocului și Tunisiei, cu o retragere vizibilă a Regatului Unit. Perturbările globale din 2022 au generat șocuri de preț notabile, în special pe axele Ucraina, Maroc și Turcia, iar sancțiunile împotriva Rusiei au redirecționat radical fluxurile estice. Italia, Spania și Polonia au apărut ca state membre cu un rol dinamic, în timp ce actori tradiționali precum Franța și Germania s-au restrâns. Perspectivele sectorului depind de capacitatea UE de a gestiona această dependență externă crescută și de a valorifica nișele de specializare evidențiate de avantajul comparativ revelat al unor state membre precum Malta, Portugalia și Italia.