Evoluția pieței: Țesături tricotate (CN 60) — 2015–2025
Introducere
Acest raport examinează dinamica comerțului exterior al Uniunii Europene cu țări terțe pentru codul NC 60 — „Materiale tricotate sau croșetate" — pe parcursul perioadei 2015–2025, pe baza datelor din Tabloul de bord al comerțului UE. Capitolul NC 60 cuprinde șase subpoziții (6001–6006), acoperind o gamă diversificată de produse: de la catifea și pluș (6001), la țesături elastice cu conținut de fire elastomerice sau de cauciuc (6002, 6004), la țesături cu urzeală tricotată (6005), la materiale tricotate cu lățime sub 30 cm (6003), și până la categoria dominantă cantitativ — țesăturile tricotate cu lățime de peste 30 cm (6006).
În cele ce urmează, identificăm trei dinamici principale care modelează piața: o contractare a fluxurilor comerciale cu schimbări structurale între parteneri, o concentrare geografică crescută a exporturilor către un nucleu de țări din nordul Africii și estul Europei, și o specializare productivă europeană tot mai marcată, în paralel cu o pierdere semnificativă de volum al producției interne.
Secțiunea 1: După vârful din 2022, comerțul cu țări terțe se contractă, iar balanța revine pe plus
Cifrele agregate pentru perioada 2015–2025 evidențiază o traiectorie în „U" răsturnat: o creștere moderată până în 2021–2022, urmată de o ajustare susținută. Între 2015 și 2025, exporturile UE au scăzut cu 3,5 % ca valoare și cu 7,1 % ca volum, în timp ce importurile s-au redus cu 4,8 % în valoare, dar au crescut ușor ca volum (+1,3 %).
Volumele ating apogeul în 2021–2022, apoi se contractă
Exporturile cantitative au atins un maxim de 176.695 tone în 2021, după care au scăzut constant, ajungând la 122.474 tone în 2025 — cel mai scăzut nivel din întreaga serie. Importurile cantitative au urmat un traseu similar, cu un vârf de 323.572 tone în 2018 și de 321.502 tone în 2022, urmat de o ajustare spre 283.723 tone în 2025. Graficul general al comerțului este disponibil aici.
| Indicator | 2015 | 2022 (vârf) | 2025 | Variație 2015–2025 |
|---|---|---|---|---|
| Exporturi — valoare (mld. EUR) | 1,517 | 1,894 | 1,465 | −3,5 % |
| Exporturi — volum (mii tone) | 131,9 | 163,1 | 122,5 | −7,1 % |
| Importuri — valoare (mld. EUR) | 1,488 | 1,982 | 1,418 | −4,8 % |
| Importuri — volum (mii tone) | 280,1 | 321,5 | 283,7 | +1,3 % |
| Sold comercial (mil. EUR) | +29,2 | +12,1 | +47,3 | +62,2 % |
Prețurile unitare se decuplează între cele două fluxuri
Prețul mediu unitar al exporturilor a crescut cu 4,0 % pe întreaga perioadă (de la 11.504 la 11.959 EUR/tonă), în timp ce prețul mediu al importurilor a scăzut cu 6,0 % (de la 5.314 la 4.996 EUR/tonă). Diferența dintre prețul unitar la export și la import — peste 6.900 EUR/tonă în 2025 — confirmă că UE exportă produse cu valoare adăugată semnificativ mai mare și importă țesături mai standardizate.
Balanța comercială se îmbunătățește structural
Deși valoarea absolută a exporturilor s-a redus, soldul comercial cu țări terțe s-a îmbunătățit cu 62,2 %, de la +29,2 mil. EUR în 2015 la +47,3 mil. EUR în 2025. Minimul a fost atins în 2020 (−87,9 mil. EUR), în plină pandemie, când exporturile s-au comprimat brusc la 1,411 mld. EUR.
Secțiunea 2: China câștigă teren în importuri, în timp ce Marocul și Ucraina devin principalii clienți ai exporturilor UE
Structura geografică a comerțului s-a modificat substanțial. Pe partea de importuri, China a preluat clar primul loc, în timp ce Turcia — fostul lider — s-a retras. Pe partea de exporturi, Marocul rămâne ancora, iar Ucraina câștigă importanță relativă.
Importuri: China depășește Turcia și își consolidează poziția
În 2015, Turcia era principalul furnizor (586,5 mil. EUR), urmată de China (480,1 mil. EUR). Până în 2025, China a ajuns la 629,1 mil. EUR (+31,0 %), în timp ce Turcia a coborât la 437,6 mil. EUR (−25,4 %). Coreea de Sud a cunoscut o prăbușire și mai accentuată, de la 144,2 mil. EUR la 49,2 mil. EUR (−65,9 %), pierzând peste două treimi din valoare. Datele detaliate sunt disponibile aici.
| Partener (importuri) | 2015 (mil. EUR) | 2025 (mil. EUR) | Variație |
|---|---|---|---|
| China | 480,1 | 629,1 | +31,0 % |
| Turcia | 586,5 | 437,6 | −25,4 % |
| Coreea de Sud | 144,2 | 49,2 | −65,9 % |
| Regatul Unit | 95,5 | 68,8 | −28,0 % |
| Egipt | 14,9 | 10,7 | −27,9 % |
| Vietnam | 12,0 | 11,9 | −1,0 % |
| Indonezia | 8,1 | 7,2 | −11,4 % |
Exporturi: Marocul domină, Marea Britanie pierde, Ucraina crește
Moroccoul rămâne de departe cea mai importantă destinație, cu o creștere de 19,2 % (de la 223,0 mil. EUR la 265,8 mil. EUR). Tunisia își menține poziția cu 223,9 mil. EUR (+4,2 %). Exporturile către Marea Britanie s-au înjumătățit aproape literal, de la 112,1 mil. EUR la 64,9 mil. EUR (−42,2 %), reflectând atât Brexit-ul, cât și realocarea fluxurilor. Ucraina a urcat de la 47,1 mil. EUR la 62,0 mil. EUR (+31,5 %), devenind un partener tot mai relevant pentru producătorii europeni.
Concentrarea exporturilor crește, în timp ce importurile rămân stabile
Indicele Herfindahl-Hirschman (HHI) calculat pe valoarea exporturilor a crescut de la 681 la 785 (+15,3 %), ceea ce indică o concentrare tot mai mare a exporturilor către un număr restrâns de parteneri — în special Maroc și Tunisia. HHI pe volum a urcat cu 20,7 %. Pentru importuri, concentrarea valorică a rămas relativ stabilă (de la 2.769 la 2.983, +7,7 %), dar cea calculată pe volum a crescut cu 32,7 %, semnal că importurile se concentrează mai mult în câțiva furnizori principali din punct de vedere cantitativ. Datele privind concentrarea sunt accesibile aici.
Italie, Spania și Portugalia — specializarea productivă europeană
La nivelul statelor membre, Italia domină atât la importuri (450,7 mil. EUR în 2025), cât și la exporturi (500,0 mil. EUR), confirmându-și rolul de hub tradițional pentru țesăturile tricotate. Polonia a înregistrat cea mai spectaculoasă creștere la importuri: +139,1 %, de la 78,3 mil. EUR la 187,2 mil. EUR, ceea ce sugerează o relocare a producției textile către estul Europei. Spania (+36,0 %) și Portugalia (+26,2 %) își consolidează poziția la exporturi. Date pe reporteri sunt disponibile aici.
| Stat membru | Exporturi 2025 (mil. EUR) | Variație 2015–2025 |
|---|---|---|
| Italia | 500,0 | +10,1 % |
| Spania | 210,0 | +36,0 % |
| Germania | 219,5 | −26,3 % |
| Portugalia | 45,9 | +26,2 % |
| Polonia | 42,7 | +19,3 % |
| Franța | 185,1 | −30,2 % |
Indicele RSCA (specializare productivă) pentru 2025 plasează Malta (0,91), Portugalia (0,64), Italia (0,48), Grecia (0,46) și Spania (0,25) în fruntea economiilor europene specializate în CN 60. La polul opus, Cipru (−0,97), Luxemburg (−0,95), Irlanda (−0,93), Finlanda (−0,49) și Belgia (−0,48) prezintă cele mai scăzute niveluri de specializare. Harta specializării este accesibilă aici.
Secțiunea 3: Producția europeană se reduce dramatic, dar dependența de importuri rămâne controlată
Un aspect definitoriu al perioadei este decuplarea dintre comerț și producția internă: în timp ce fluxurile comerciale se ajustează moderat, producția europeană de țesături tricotate s-a contractat sever.
Producția UE scade cu peste 30 % din 2015
Volumul producției UE a scăzut de la 470,5 milioane m² în 2015 la 322,6 milioane m² în 2024 (−31,4 %). Valoarea producției s-a redus și mai accentuat, de la 3,54 mld. EUR la 2,33 mld. EUR (−34,2 %). Această evoluție contrastează cu creșterea exporturilor în unele categorii, sugerând că producătorii europeni prioritizează produsele cu valoare adăugată mai mare, în detrimentul volumelor mari de țesături standardizate. Datele de producție sunt disponibile aici.
Șocuri de preț concentrate în 2022–2023
Analiza de volatilitate identifică mai multe evenimente semnificative de șocuri de preț, toate concentrate în perioada 2022–2023. Cele mai importante:
- Ucraina (exporturi, 2022): Abnormitate de 96,0, cu o creștere de preț de 17,8 % față de linia de bază, în contextul invaziei ruse.
- Rusia (exporturi, 2023): Prețul a crescut cu 55,9 %, volumul s-a prăbușit la 43,6 % din nivelul de referință, ca urmare a sancțiunilor.
- Maroc (exporturi, 2022): Prețul a crescut cu 16,0 %, cu o cotă de 21,1 % din valoarea totală a exporturilor afectate.
- Turcia (importuri, 2022): Prețul a crescut cu 29,6 %, volumul s-a redus la 81,8 % din nivelul de referință.
Aceste șocuri ilustrează modul în care evenimentele geopolitice (războiul din Ucraina, presiuni inflaționiste globale) s-au transmis prin piața țesăturilor tricotate, afectând atât costurile, cât și volumele. Lista completă a șocurilor este accesibilă aici.
Dependența netă de importuri se reduce
Dependența netă de importuri (net import reliance) a fost negativă pe aproape toată perioada, ceea ce înseamnă că UE este exportator net. Aceasta a variat de la −17,3 % (în 2008) la un ușor vârf pozitiv de +3,7 % în 2022. În 2024, indicatorul s-a întors la −2,9 %, sugerând o reechilibrare. Intensitatea comerțului a crescut cu 70,6 % (de la 47,2 % la 80,6 %), iar propensiunea de export cu 92,6 % (de la 35,3 % la 67,9 %), reflectând o mai mare orientare externă a sectorului. Indicatorii de vulnerabilitate sunt disponibili aici.
Concluzie
Piața europeană a țesăturilor tricotate traversează o perioadă de transformare structurală. După un vârf comercial în 2021–2022, fluxurile cu țările terțe s-au contractat atât ca volum, cât și ca valoare, dar balanța comercială s-a îmbunătățit semnificativ, indicând o mai bună poziționare a exporturilor europene pe segmentele cu valoare adăugată ridicată.
În paralel, geografia comerțului s-a reconfigurat: China a preluat supremația în importuri în detrimentul Turciei, iar Marocul și-a consolidat poziția de principal client al exporturilor UE, în timp ce Marea Britanie a pierdut aproape jumătate din schimburile bilaterale. Concentrarea exporturilor pe un nucleu restrâns de parteneri este în creștere, ceea ce sporește dependența de aceste piețe.
Cel mai îngrijorător semnal vine din producția internă: cu o scădere de peste 30 % din 2015, sectorul european de țesături tricotate se subțiază vizibil, chiar dacă schimburile comerciale rămân robuste. Șocurile geopolitice din 2022–2023 — în special cele legate de Ucraina, Rusia și Turcia — au provocat creșteri de preț substanțiale, subliniind vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare la tensiunile internaționale. Pentru a menține competitivitatea, UE va trebui să gestioneze simultan provocarea producerii în scădere, a concentrării partenerilor comerciali și a volatilității induse de factorii externi.