Evoluția pieței: Cereale și produse de patiserie (CN 19) — 2015–2025

Introducere

Acest raport analizează comerțul exterior al Uniunii Europene cu țări terțe pentru codul NC 19 — preparate pe bază de cereale, făină, amidon, fecule sau lapte, precum și produse de patiserie — în perioada 2015–2025. Capitolul acoperă cinci subdimensiuni tarifare (1901–1905), care includ paste alimentare, produse de brutărie și patiserie, fulgi de cereale, tapioca și preparate alimentare diverse. Datele provin din tabloul de bord al comerțului UE și integrează informații privind fluxurile comerciale, structura geografică a partenerilor, concentrarea pieței, gradul de autonomie și vulnerabilitate, precum și volatilitatea și șocurile.

Exporturile UE au crescut semnificativ mai rapid decât importurile, consolidând un excedent comercial structural

Exporturile UE de preparate pe bază de cereale și produse de patiserie către țările non-UE au crescut de la 13,35 miliarde EUR în 2015 la 23,35 miliarde EUR în 2025, o creștere de 74,9% (comerț general). Importurile au urmat o traiectorie similară, crescând de la 2,60 miliarde EUR la 4,49 miliarde EUR (+72,6%). Astfel, excedentul comercial s-a extins de la 10,75 miliarde EUR la 18,86 miliarde EUR (+75,4%), consolidând poziția de exportator net al UE pe acest segment.

Volumul exporturilor a crescut mai modest (+32,3%), indicând faptul că majoritatea creșterii valorice s-a datorat majorărilor de preț. Prețul mediu la export a urcat cu 32,2% (de la 2 817 la 3 724 EUR/tonă), în timp ce prețul la import a crescut doar cu 18,9% (de la 2 250 la 2 674 EUR/tonă). Diferența sugerează o capacitate mai mare a exportatorilor europeni de a-și ajusta prețurile, posibil datorită valorii adăugate superioare a produselor exportate.

În interiorul UE, producția de preparate pe bază de cereale a crescut de la 35,4 milioane tone în 2015 la 48,2 milioane tone în 2024 (+36,4% ca volum), iar valoarea producției aproape s-a dublat (+100,6%, de la 64,9 la 130,2 miliarde EUR), conform datelor privind volumele de producție. Această creștere a valorii indică o inflație semnificativă a prețurilor în sector, care se reflectă și în prețurile comerțului exterior.

Piața britanică domină fluxurile comerciale, dar alți parteneri cresc rapid

Regatul Unit rămâne principalul partener comercial al UE pentru aceste produse, însă creșterea comerțului cu alte piețe emergente este mai accelerată. Exporturile către Regatul Unit au crescut de la 3,35 miliarde EUR în 2015 la 6,14 miliarde EUR în 2025 (+83,4%), atingând 26,3% din exporturile totale ale UE către țări terțe în 2025, în creștere de la 25,1% în 2015. Importurile din Regatul Unit au urcat de la 1,40 miliarde EUR la 1,71 miliarde EUR (+22,2%), cu o scădere vizibilă în 2020-2021 (1,20 miliarde EUR), probabil legată de Brexit și pandemie, urmată de o redresare constantă (parteneri principali).

Printre ceilalți parteneri de export, creșteri spectaculoase au fost înregistrate de Statele Unite (+202,5%, de la 0,84 la 2,53 miliarde EUR) și China (+92,1%, de la 1,40 la 2,69 miliarde EUR), deși China a atins un vârf de 3,21 miliarde EUR în 2022 înainte de a se stabiliza. Arabia Saudită a avut o creștere modestă (+5,8%), în timp ce Federația Rusă a înregistrat o scădere de 11,4%, de la 0,43 la 0,38 miliarde EUR, pe fondul sancțiunilor comerciale.

Pe partea de importuri, Ucraina a cunoscut o creștere explozivă (+618,9%, de la 35 milioane EUR la 251 milioane EUR), China s-a triplat (+199,1%, de la 108 la 322 milioane EUR), iar Vietnamul aproape s-a triplat (+191,0%). Turcia a înregistrat o creștere de 183,9%, devenind al doilea furnizor non-UE după Regatul Unit (355 milioane EUR în 2025).

Gradul de concentrare a partenerilor de import a scăzut, în timp ce exporturile au rămas relativ stabile

Indicele Herfindahl-Hirschman (HHI) pentru importuri, calculat pe baza valorii, a scăzut de la 3 166 în 2015 la 1 739 în 2025 (-45,1%), conform datelor privind concentrarea. Această scădere reflectă o diversificare semnificativă a surselor de aprovizionare, pe măsură ce furnizori precum Ucraina, China și Vietnam au câștigat cote de piață. Minimul HHI a fost atins în 2022 (1 623), sugerând o diversificare maximă în acel an.

În schimb, HHI-ul exporturilor a rămas aproape neschimbat (924 în 2015 față de 1 028 în 2025, +11,1%), cu un nivel general scăzut care indică o distribuție relativ echilibrată a exporturilor între mai mulți parteneri. Regatul Unit, SUA și China au reprezentat împreună aproximativ 49% din exporturile UE către țări terțe în 2025.

Concentrarea la nivelul statelor membre relevă specializări geografice distincte

La nivelul statelor membre, specializarea în exportul de produse CN 19 este deosebit de ridicată în Italia (RSCA de 0,2715, RCA de 1,75), Letonia (RSCA de 0,314, RCA de 1,92), Grecia (RSCA de 0,2465) și Polonia (RSCA de 0,1642), conform hărții specializării. Italia, al doilea exportator ca valoare, a înregistrat o creștere de 104,6% între 2015 și 2025 (de la 2,06 la 4,23 miliarde EUR). Polonia a înregistrat cea mai spectaculoasă creștere: exporturile sale au crescut cu 208,9%, de la 562 milioane EUR la 1,74 miliarde EUR.

Olanda conduce exporturile cu 3,52 miliarde EUR în 2025 (+41,7%), urmată de Italia (4,23 miliarde EUR în 2025), Franța (2,94 miliarde EUR, +72,7%) și Germania (2,92 miliarde EUR, +73,5%). Belgia a cunoscut o creștere de 138,8% (de la 0,82 la 1,97 miliarde EUR).

În privința importurilor, Irlanda este principalul importator, cu 0,86 miliarde EUR în 2025 (+36,9%), urmată de Olanda (0,71 miliarde EUR, +145,2%) și Germania (0,64 miliarde EUR, +81,2%). Olanda a înregistrat creșteri spectaculoase ale importurilor, reflectând probabil rolul de hub logistic.

Dependența netă de importuri s-a redus considerabil, indicând o creștere a autonomiei comerciale

Rata de dependență netă de importuri a UE pentru produsele CN 19 a scăzut de la -4,2% în 2015 la -16,3% în 2024, o reducere de 286,6% (valoarea negativă indică un excedent structural) (dependența de importuri). Minimul a fost atins în 2022, la -18,5%, sugerind o vulnerabilitate minimă față de aprovizionarea externă.

Intensitatea comerțului (exporturi + importuri ca pondere din producția internă plus importuri) a crescut de la 7,9% în 2015 la 20,0% în 2024 (+153,7%), în timp ce propensiunea de export a urcat de la 6,0% la 17,3% (+186,9%). Aceste creșteri reflectă o integrare sporită a sectorului pe piața globală și o capacitate sporită de a valorifica cererea externă (intensitatea comerțului).

Volatilitatea partenerilor variază semnificativ, cu concentrări de risc în anumite piețe emergente

Datele privind volatilitatea indică faptul că unii parteneri de import au prezentat fluctuații importante ale volumelor importate în perioada 2015-2025. Coeficientul de variație (CV) al importurilor a fost cel mai ridicat pentru Singapore (0,77), Serbia (0,62) și Coreea de Sud (0,58), sugerind o aprovizionare instabilă din aceste surse (volatilitate). Ucraina a înregistrat, de asemenea, o volatilitate ridicată (0,41), pe fondul conflictului și al perturbărilor logistice. În schimb, Regatul Unit (0,14), Elveția (0,13) și Macedonia de Nord (0,10) au prezentat o aprovizionare stabilă.

Pe partea exporturilor, Rusia a înregistrat cea mai mare volatilitate (CV de 0,34), reflectând efectele sancțiunilor și contra-sancțiunilor. SUA (0,25) și China (0,20) au prezentat, de asemenea, fluctuații notabile, în timp ce Arabia Saudită (0,07), Norvegia (0,07) și Regatul Unit (0,09) s-au dovedit a fi piețe stabile.

Au fost detectate mai multe șocuri de preț notabile, toate centrate în jurul anului 2022. Cel mai semnificativ a fost exportul către Africa de Sud, unde prețul mediu a crescut cu 44,4% în 2022 față de perioada de bază 2020-2021, o anomalie de 56,1 (valoarea de partaj a fost de 0,6%). Serbia a înregistrat un șoc similar la importuri (+17,3% în preț, anomalie de 10,3), iar Emiratele Arabe Unite la exporturi (+27,7% în preț, anomalie de 7,8). Aceste șocuri coincid cu perioada inflaționistă post-pandemică și cu perturbările lanțurilor de aprovizionare.

Subcategoriile tarifare prezintă dinamici diferite, cu produsele de patiserie (1905) și extractele de malț (1901) ca lideri

La nivelul subcategoriilor tarifare, produsele de brutărie, patiserie și biscuiți (1905) și preparatele alimentare diverse (1901) domină comerțul exterior al UE. Exporturile de 1905 au crescut de la 4,93 miliarde EUR în 2015 la 10,64 miliarde EUR în 2025 (+115,8%), devenind cea mai mare subcategorie la export, conform comparației produselor. Prețul mediu la export pentru 1905 a urcat de la 2 984 la 4 331 EUR/tonă (+45,1%).

Subcategoria 1901 (extracte de malț și preparate alimentare diverse) a înregistrat o creștere mai modestă la export, de la 6,10 la 8,98 miliarde EUR (+47,1%), dar rămâne a doua cea mai mare categorie ca valoare, cu un preț mediu în creștere de la 3 857 la 4 561 EUR/tonă. Pastele alimentare (1902) au crescut cu 84,5% la export (de la 1,44 la 2,66 miliarde EUR), cu prețuri majorându-se de la 1 292 la 1 730 EUR/tonă.

La importuri, 1905 este de asemenea dominant, cu o creștere de la 1,29 la 2,35 miliarde EUR (+82,1%). Volumul importurilor de 1905 a sărit spectaculos de la 628 692 tone în 2024 la 849 073 tone în 2025 (+35,1%), o creștere care sugerează o modificare structurală majoră a fluxurilor. Pastele alimentare (1902) au crescut cu 162,6% la import (de la 398 la 1 046 milioane EUR), indicând o cerere internă europeană tot mai mare de paste din surse externe.

Tapioca și înlocuitorii (1903) reprezintă o categorie mică dar în creștere, cu importuri ce au trecut de la 7,6 milioane EUR la 14,5 milioane EUR (+91,1%) și exporturi de la 1,6 la 2,1 milioane EUR.

Concluzie

Piața produselor CN 19 a cunoscut o expansiune robustă în perioada 2015–2025, cu exporturi UE în creștere cu 74,9% și importuri cu 72,6%. Excedentul comercial structural s-a consolidat, atingând 18,9 miliarde EUR în 2025, iar rata de dependență netă de importuri s-a îmbunătățit semnificativ. Creșterea a fost alimentată atât de creșteri de volum, cât și de majorări de preț, acestea din urmă fiind mai pronunțate pe partea exporturilor, sugerind o putere de pricing superioară a exportatorilor europeni.

Geografic, Regatul Unit rămâne partenerul dominant, însă emergența Ucrainei, Chinei și Vietnamului ca furnizori importanți a dus la o diversificare semnificativă a importurilor (HHI în scădere cu 45,1%). La export, SUA și China au înregistrat creșteri spectaculoase, de peste 90%. Italia, Polonia și Belgia s-au remarcat ca state membre cu creșteri de export deosebit de puternice (peste 100%).

Analiza sugerează că sectorul este rezilient la șocuri externe, deși anumite piețe (Rusia, Ucraina, Singapore) prezintă o volatilitate ridicată. Șocurile de preț din 2022, în special cele legate de Africa de Sud, Serbia și Emiratele Arabe Unite, evidențiază impactul inflaționist global asupra lanțurilor de aprovizionare. Perspectivele rămân favorabile unei autonomii comerciale sporite, cu o integrare crescută pe piața globală.