Evoluția pieței: Reziduuri alimentare (CN 23) — 2015–2025

Introducere

Piața UE pentru codul NC 23 — reziduuri și deșeuri din industria alimentară și preparate pentru hrana animalelor — este una structural dependentă de importuri, dar cu o traiectorie clară de repoziționare în perioada 2015–2025. Raportul de față analizează dinamica comerțului extra-UE pe trei axe principale: (1) amploarea și echilibrul fluxurilor comerciale, (2) structura geografică și produsele care le compun, și (3) vulnerabilitățile și șocurile care le-au modelat. Datele provin din Trade Dashboard.

Comerțul extra-UE: o piață structural deficitară, dar cu decuplaj cantitativ–valorice între importuri și exporturi

Exporturile cresc mai rapid decât importurile, reducând deficitul comercial

UE a exportat în 2025 cu 71,6% mai mult (în valoare) decât în 2015, de la 5,79 mld EUR la 9,94 mld EUR. În paralel, importurile au crescut mult mai moderat, cu doar 12,5% (de la 10,54 mld EUR la 11,86 mld EUR). Deficitul comercial s-a redus cu 59,7%, de la -4,75 mld EUR la -1,92 mld EUR (Deficit comercial).

Prețurile unitare la export au crescut cu 49,8%, în timp ce la import doar cu 4,7%. Această asimetrie explică de ce exporturile valorice au crescut cu 71,6% pe o bază cantitativă ce a avansat doar cu 14,6%. Cu alte cuvinte, dinamica exporturilor UE este determinată în primul rând de o creștere a valorii adăugate pe tonă, nu de volum.

Cantitățile la import sunt stabile, cu un vârf în 2024

Volumul importurilor a oscilat între un minim de 25,88 mil tone (2023) și un maxim de 31,08 mil tone (2025), cu o creștere modestă de 7,4% pe întreaga perioadă. Exporturile cantitative au variat între 8,01 mil tone (2016) și 9,41 mil tone (2020), încheind 2025 la 9,29 mil tone (Volum comerț).

Dependența netă de importuri s-a înjumătățit

Indicatorul de dependență netă de importuri a scăzut cu 55,3%, de la 14,7% în 2015 la 6,5% în 2024, atingând un minim de 6,1% în 2023 (Dependență netă). În același timp, propensiunea la export a crescut cu 46,9%, de la 4,55% la 6,68%, sugerând o capacitate sporită a producătorilor europeni de a-și plasa produsele pe piețe terțe.

Concentrarea furnizorilor și specializarea exportatorilor se redefinesc în context geopolitic

Brazilia și Argentina rămân pivotale, dar Rusia dispare aproape complet

Structura importurilor este dominată de doi furnizori sud-americani: Brazilia (3,60 mld EUR în 2025) și Argentina (2,60 mld EUR). Ucraina a urcat puternic, de la 462 mil EUR la 805 mil EUR (+74,3%). Cel mai dramatic declin îl înregistrează Rusia: de la un vârf de 721 mil EUR în 2022 la doar 25 mil EUR în 2025 (-94,0%) — o reconfigurare structurală urmare a invaziei din Ucraina (Top parteneri import).

Concentrarea furnizorilor (HHI pe valoare) s-a redus cu 12,3%, semnalând o diversificare treptată a originii importurilor. Paradoxal, indicele de concentrare pe volum a crescut cu 16,5%, sugerând că, deși furnizorii sunt mai numeroși ca valoare, câțiva actori rămân dominanți în cantitățile fizice (Concentrare).

Exporturile se orientează către piețe europene și orientale cu valoare adăugată mare

Regatul Unit este de departe cea mai importantă destinație (2,27 mld EUR în 2025, +47,3%), urmat de Turcia (+105,4%), Norvegia (+97,4%) și Elveția (+111,1%). Aceste creșteri, mult peste media exporturilor, indică o reorientare către piețe cu putere de cumpărare ridicată și proximitate geografică (Top parteneri export).

Specializarea la nivel de state membre este foarte eterogenă

Indicele RSCA pe 2025 arată că Ungaria (RSCA 0,33), Letonia (0,27) și Lituania (0,21) sunt economiile cele mai specializate în această categorie, în timp ce Malta (-1,00), Luxemburg (-0,68) și Irlanda (-0,65) sunt cel mai puțin specializate. Țările baltice și est-europene par să fi găsit un avantaj competitiv relativ în producția și exportul de reziduuri alimentare (Specializare).

Șocurile comerciale au marcat profund evoluția fluxurilor, în special după 2020

Șrotul de soia brazilian și cel argentinian au suferit perturbări de preț în tandem

Cele mai relevante șocuri de preț la import afectează furnizorii cu pondere mare în structura importurilor. Brazilia, care reprezintă 28,8% din valoarea importurilor afectate de șocuri, a înregistrat o creștere de preț de 38,8% în perioada 2021–2022 (de la 326 EUR/t la 452 EUR/t). Argentina (24,4% din expunere) a avut o creștere similară, de 41,8%, în același interval. Aceste episoade reflectă secete repetate și competiția pentru șroturi proteice (Șocuri de preț).

Șocuri de aprovizionare: Rusia dispare, Ucraina se adaptează

Analiza șocurilor de aprovizionare confirmă prăbușirea exporturilor rusești către UE. Volumul importurilor din Rusia a scăzut de la 2,53 mil tone în 2020 la 0,21 mil tone în 2025, cu o reducere suplimentară a prețului (-47% față de 2020). Ucraina, în ciuda contextului de război, și-a menținut și chiar crescut livrările cantitative, deși la prețuri semnificativ mai mari (de la 229,9 EUR/t în 2020 la 322,7 EUR/t în 2022).

Evenimente de preț izolate afectează parteneri mici

Cele mai extreme șocuri (în termeni de anomalie statistică) provin de la parteneri cu ponderi neglijabile. Guyana (2021) a înregistrat o creștere de 20 677% a prețului, iar Brunei Darussalam (2017) +404%. Aceste evenimente, deși impresionante ca magnitudine, nu influențează semnificativ dinamica agregată a pieței.

Turcia, China și Rusia au fost cei mai volatili parteneri de export

Coeficientul de variație al exporturilor arată că Turcia (CV 0,23), Norvegia (0,18) și Israelul (0,22) au fost parteneri cu volatilitate medie-mare, în timp ce destinații precum Vietnam (0,28) sau China (0,83 — cea mai mare din eșantion) au suferit perturbări substanțiale. China a explodat ca destinație în perioada 2020–2022, cu creșteri cantitative de peste 600%, urmate de o reducere abruptă — un episod care sugerează o realocare a rutelor comerciale.

Concluzie

Piața europeană a reziduurilor alimentare (NC 23) a traversat o perioadă 2015–2025 marcată de trei transformări majore. În primul rând, decuplajul dintre volumele de import (relativ stabile) și prețurile de export (în creștere accentuată) a permis reducerea substanțială a deficitului comercial. În al doilea rând, contextul geopolitic post-2022 a reconfigurat profund fluxurile, eliminând aproape complet Rusia din postura de furnizor și consolidând poziția Braziliei, Argentinei și Ucrainei. În al treilea rând, șocurile de preț globale, în special pentru șroturi proteice, au evidențiat o vulnerabilitate structurală a UE la dinamica din America de Sud, unde secetele repetate afectează direct costurile de producție animalieră. Indicatorul de dependență netă de importuri, înjumătățit pe parcursul perioadei, oferă totuși o imagine moderat optimistă: producătorii europeni și-au consolidat poziția atât pe piața internă, cât și pe piețele de export cu valoare adăugată mare.