Evoluția pieței: Cacao și preparate din cacao (CN 18) — 2015–2025

Introducere

Prezentul raport analizează dinamica comerțului Uniunii Europene cu produsele din categoria „Cacao și preparate din cacao” (codul vamal 18) în perioada 2015–2025, utilizând exclusiv datele puse la dispoziție de dashboard‑ul EU Trade Dashboard. Sunt examinate fluxurile comerciale cu partenerii din afara UE, evoluția valorilor, volumelor și prețurilor, compoziția pe sub‑coduri, principalii parteneri și state membre implicate, precum și indicatorii de concentrare, volatilitate și vulnerabilitate. Scopul este de a identifica tendințele structurale și factorii determinanți ai schimbărilor observate.

Creșterea spectaculoasă a valorii comerțului, determinată de explozia prețurilor internaționale ale cacauei

Valoarea totală a exporturilor și importurilor a crescut de peste două ori, în timp ce volumele au avansat doar marginal

Datele Evoluția comerțului general arată o dinamică dominată de prețuri, nu de cantități.

Între 2015 și 2025, valoarea exporturilor a crescut cu 133%, iar cea a importurilor cu aproape 200%, în timp ce volumele au înregistrat avansuri modeste (+19% la export, +10% la import). Creșterea este practic integral explicată de scumpirea puternică a produselor din cacao, prețul unitar la import majorându-se cu 172%, devansând creșterea prețului la export (+96%). Astfel, deficitul comercial a explodat de la –0,35 mld. EUR la –5,68 mld. EUR, un recul de peste 1.500%.

Explozia prețurilor s‑a concentrat în a doua jumătate a perioadei, accelerând dezechilibrele

După o relativă stabilitate până în 2022, prețurile medii au intrat pe o pantă ascendentă abruptă începând din 2023. La import, prețul mediu a sărit de la 2.459 EUR/t (minimul din 2018) la 8.745 EUR/t în 2025, iar la export de la 4.179 EUR/t (minimul din 2018) la 9.027 EUR/t. Această dinamică a transformat deficitul comercial structural într‑un handicap valoric substanțial: UE plătește mult mai mult pentru materia primă și semifabricate decât obține din exportul de produse finite.

Structura comerțului: import masiv de materie primă, export de produse finite, dar deficit comercial tot mai adânc

Importurile sunt dominate de boabele de cacao (1801), iar exporturile de ciocolată și preparate (1806)

Analiza pe sub‑coduri, disponibilă în Comparația produselor, relevă o specializare clară a UE.

Valoarea importurilor pe segmente principale (mld. EUR)

Boabele de cacao (1801) reprezintă de departe cel mai mare post de import, depășind 56% din total în 2025, urmate de untul de cacao (1804) și pasta de cacao (1803). Creșterile valorice sunt peste tot de peste 100%, însă în termeni absoluți boabele și untul de cacao domină.

Valoarea exporturilor pe segmente principale (mld. EUR)

Exporturile UE sunt concentrate pe ciocolată și preparate (1806), care furnizează circa 65% din valoarea totală exportată. Creșterile pe segmentele de semifabricate (pastă, unt, pudră) sunt mai rapide, dar volumele rămân modeste comparativ cu produsele finite.

Deficitul comercial este agravat de diferența de preț între importuri (materie primă) și exporturi (produse procesate)

Prețul mediu al importurilor de boabe de cacao a atins 8.077 EUR/t în 2025, în timp ce prețul la export al ciocolatei a fost de 8.635 EUR/t. Deși aparent apropiate, costurile de procesare și marjele sunt presate de scumpirea accentuată a materiei prime. În plus, la produse precum untul de cacao, prețul de import (14.876 EUR/t) l‑a depășit pe cel de export (18.969 EUR/t), iar la pasta de cacao diferența s‑a redus, ceea ce reflectă presiuni concurențiale asupra transformatorilor europeni.

Parteneri comerciali, concentrare geografică și vulnerabilități structurale

Principalii furnizori de cacao rămân statele din Africa de Vest, dar noi jucători câștigă teren

Conform datelor Parteneri comerciali principali, topul importurilor este dominat de Côte d’Ivoire, Ghana, Nigeria, Camerun și Ecuador.

Côte d’Ivoire își consolidează poziția de furnizor principal. Ecuador și Nigeria înregistrează creșteri procentuale foarte mari, pornind de la baze mici, semn al unei diversificări incipiente. Concentrația importurilor, măsurată prin indicele Herfindahl‑Hirschman (Concentrația HHI), a scăzut ușor de la 1.923 la 1.817 (–5,6%), confirmând o diversificare moderată.

Exporturile UE se îndreaptă preponderent către piețe mature, dar noi destinații emergente cresc rapid

Clienții principali rămân Regatul Unit, Statele Unite, Rusia, Elveția și Turcia, însă Ucraina, Turcia și SUA au înregistrat cele mai dinamice creșteri.

Concentrația exporturilor a scăzut mai accentuat (HHI de la 1.256 la 1.013, –19,4%), semn al unei diversificări reușite a destinațiilor.

Dependența de importuri și intensitatea comerțului au atins cote îngrijorătoare

Indicatorii de autonomie (Dependența netă de import) arată o deteriorare semnificativă: ponderea netă a importurilor în consumul aparent a crescut de la –5,9% în 2015 la –22,7% în 2025, ceea ce înseamnă că UE acoperă peste o cincime din necesarul intern prin importuri nete. Intensitatea comerțului exterior (exporturi + importuri / producția UE) a urcat de la 18,9% la 50,3%, iar propensiunea la export (exporturi / producție) de la 12,9% la 39,7%. Cu alte cuvinte, sectorul european al cacauei a devenit simultan mai dependent de materie primă externă și mai orientat către piețele extracomunitare.

Volatilitatea rămâne moderată, dar șocurile de preț pot afecta lanțurile valorice

Conform Volatilității fluxurilor, partenerii majori de import precum Côte d’Ivoire (coeficient de variație al cantității 0,11) și Ghana (0,17) au livrări relativ stabile. Volatilitatea cea mai mare se întâlnește la parteneri mai mici (Ecuador 0,37, Guineea 0,61). La export, stabilitatea este ridicată pe piețele mature (Regatul Unit 0,05, SUA 0,09), iar volatilitatea afectează destinații precum Ucraina (0,27) sau Arabia Saudită (0,25). Evenimentele de șoc detectate (Șocuri de preț și de ofertă) au vizat parteneri cu pondere foarte mică în total (Burkina Faso la import, Eritreea la export) și au avut un impact marginal.

Țările membre cele mai specializate în cacao sunt Belgia și Țările de Jos, iar Germania deține cea mai mare pondere în producție

Conform Specializării statelor membre, Belgia (RSCA 0,33), Țările de Jos (0,25) și Croația (0,24) sunt cele mai specializate în comerțul cu produse din cacao, în timp ce Malta, Irlanda și Cipru au grade foarte mici de specializare. Ca pondere în producția totală a UE, Germania (22,4%), Țările de Jos (24,0%) și Belgia (16,8%) domină. Producția UE a crescut de la 18,6 mld. EUR în 2015 la 32,4 mld. EUR în 2024 (+74%), iar cantitatea cu 43,5%, confirmând că industria europeană de prelucrare a cacauei rămâne competitivă, deși dependentă de importuri masive.

Concluzii

În perioada 2015–2025, comerțul UE cu produse din cacao a fost marcat de o creștere valorică excepțională, alimentată aproape exclusiv de scumpirea puternică a materiei prime pe piețele internaționale. Volumele au crescut modest, ceea ce a generat un deficit comercial fără precedent, pe măsură ce costurile de import au depășit câștigurile din export. Din punct de vedere structural, UE rămâne un mare procesator: importă masiv boabe de cacao și exportă ciocolată și preparate, însă avantajul de preț al produselor finite s‑a erodat. Diversificarea partenerilor, atât la import cât și la export, a progresat, dar dependența netă de importuri și intensitatea comerțului exterior au atins niveluri ridicate, amplificând expunerea la șocurile globale de preț. În absența unei creșteri a producției interne sau a unei repoziționări pe lanțul valoric, UE riscă să plătească un preț tot mai mare pentru a‑și susține industria de prelucrare a cacauei.