Evoluția pieței: Gume și rășini vegetale (CN 13) — 2015–2025

Introducere

Capitolul vamal 13 – „Gume, rășini și alte seve și extracte vegetale” – cuprinde două subgrupe distincte: 1301 (șelac, gume și rășini naturale) și 1302 (seve, extracte vegetale, substanțe pectice și agenți de îngroșare derivați din plante). În perioada 2015–2025, schimburile extracomunitare ale UE cu aceste produse s-au extins semnificativ, păstrând un excedent comercial constant. Valoarea totală a exporturilor a crescut de la 1,15 miliarde EUR la 1,65 miliarde EUR, iar cea a importurilor de la 0,91 miliarde EUR la 1,40 miliarde EUR. Cu toate acestea, dinamica nu a fost uniformă: prețurile au jucat rolul principal în avansul valoric, iar anul 2022 a constituit un vârf al volatilității, urmat de o ușoară contracție. Prezentul raport analizează cele mai importante trei tendințe, pe baza datelor oficiale disponibile pe platforma Tradedashboard.

1. O expansiune a valorii alimentată de prețuri, în ciuda stagnării volumelor

Exporturile au câștigat 44% ca valoare, aproape exclusiv datorită scumpirii produselor, în timp ce cantitățile exportate au scăzut ușor.

Datele agregate arată că valoarea exporturilor a atins un maxim de 2,05 miliarde EUR în 2022, după care s-a retras la 1,65 miliarde EUR în 2025 (Comerțul general). În schimb, cantitățile exportate au rămas practic staționare: de la 127,4 mii tone în 2015 la 122,5 mii tone în 2025 (-3,8 %).

Aceasta înseamnă că întreaga creștere valorică a fost susținută de un avans puternic al prețului mediu de export (+49,8 %), ceea ce reflectă atât îmbunătățirea mixului de produse, cât și tensiunile de pe piețele internaționale.

Importurile au crescut ca volum într-un ritm mai alert decât prețurile, fiind dominate de extractele vegetale.

Pe partea de import, volumul a urcat cu 31,8 % (de la 206,2 mii tone la 271,8 mii tone), în vreme ce prețul mediu a avansat doar cu 16,0 % (de la 4 430 EUR/t la 5 138 EUR/t). Vârful valoric al importurilor, de 1,64 miliarde EUR, a fost atins tot în 2022, datorită unui maxim de cantitate (367,8 mii tone).

Notă: prețul maxim al importurilor (5 138 EUR/t) a fost atins în 2025, nu în 2022.

Segmentarea produselor (Comparația sub-pozitiilor) confirmă că subgrupa 1302 (extracte vegetale, pectine, agar-agar) domină atât importurile, cât și exporturile. În 2025, importurile de 1302 au însumat 1,14 miliarde EUR, față de 0,25 miliarde EUR pentru 1301, iar prețul mediu al importurilor de 1302 a fost de 6 326 EUR/t, de peste două ori mai mare decât cel al gumei și rășinilor naturale (2 712 EUR/t). Exporturile de 1302 au atins 1,41 miliarde EUR, cu un preț de 16 385 EUR/t, față de 6 200 EUR/t la 1301. Astfel, partea superioară a lanțului valoric – extractele și hidrocoloizii vegetali – generează cea mai mare parte a surplusului comercial.

2. Reconfigurarea geografiei comerciale: noi furnizori și concentrare pe importuri

China își consolidează poziția de furnizor principal, iar Vietnamul a înregistrat o creștere explozivă a livrărilor de extracte.

Între 2015 și 2025, primele șapte origini de import au acumulat împreună peste 60 % din valoarea totală importată. China a rămas cel mai mare furnizor, cu livrări crescând de la 168,7 milioane EUR la 375,2 milioane EUR (+122,5 %). India și-a mărit contribuția la 226,1 milioane EUR (+76,6 %), iar Sudanul a crescut moderat (+36,4 %). În schimb, Regatul Unit a înregistrat o ușoară scădere (−3,8 %), în timp ce Vietnamul a cunoscut o adevărată explozie: de la doar 66 mii EUR în 2015 la 22,7 milioane EUR în 2025, o creștere de peste 340 de ori, concentrată îndeosebi pe extracte vegetale.

Tabel realizat pe baza datelor din Principalii parteneri de import.
Această dinamică a condus la o concentrare mai mare a furnizorilor: indicele Herfindahl‑Hirschman (HHI) al importurilor a crescut de la 900 la 1 208 (+34,2 %), semnalând o dependență sporită de câțiva mari exportatori (Concentrația importurilor).

Exporturile europene se reorientează: retragerea din Rusia și avansul comerțului „nespecificat” domină peisajul.

Statele Unite rămân principala destinație de export (389,9 milioane EUR în 2025, +42,1 %), urmate de Regatul Unit (101,1 milioane EUR, +17,3 %). O evoluție spectaculoasă o are categoria „Țări și teritorii nespecificate din motive comerciale sau militare”, a cărei valoare a sărit de la 19,7 milioane EUR la 198,6 milioane EUR (+908,5 %). În același timp, exporturile către Rusia s-au prăbușit cu 46,3 % (de la 73,5 milioane EUR la 39,5 milioane EUR), reflectând efectele sancțiunilor europene.

* pentru motive comerciale sau militare în cadrul comerțului extra-UE
Spre deosebire de importuri, concentrația exporturilor a crescut doar moderat (HHI: de la 870 la 968, +11,3 %), semn că piața de desfacere rămâne relativ diversificată.

3. Specializare intracomunitară și șocuri de preț: vulnerabilități structurale

Franța, Spania și Germania domină exporturile, iar specializarea acestora a crescut în perioada analizată.

În 2025, primele trei state membre exportatoare – Franța (458,3 milioane EUR), Germania (336,7 milioane EUR) și Spania (319,4 milioane EUR) – au acoperit peste 60 % din totalul livrărilor extra-UE (Principalii raportori exportatori). Spania a înregistrat cel mai mare avans relativ (+92,6 %), urmată de Franța (+56,5 %). Pe baza avantajului comparativ revelat, Spania (RSCA = 0,5129, RCA = 3,11) și Franța (RSCA = 0,5073, RCA = 3,06) sunt cele mai specializate economii ale UE în acest sector, în timp ce Cipru, deși mic, prezintă un RCA ridicat (2,58) datorită unei producții foarte concentrate relative la dimensiunea economiei (Specializarea statelor membre).

La polul opus, state precum Malta, Ungaria sau România au o prezență marginală, cu RCA sub 0,05.

Anul 2022 a concentrat cele mai severe șocuri de preț, afectând atât importurile, cât și exporturile.

Analiza evenimentelor de șoc relevă mai multe episoade de creștere bruscă a prețurilor, majoritatea în jurul anului 2022 (Șocurile de preț). Cel mai puternic șoc a fost înregistrat la importurile din Vietnam, unde prețul unitar a explodat cu 588,7 % în 2017, urmat de o volatilitate cantitativă extremă (coeficient de variație 1,38). Importurile din China au suferit un șoc de preț de +38,4 % în 2022, în timp ce schimburile cu Regatul Unit au cunoscut o prăbușire a prețului de import (−28,3 %) după Brexit, în 2021.

Pe partea de export, prețurile au înregistrat salturi semnificative în 2022: Australia (+101,4 %), Africa de Sud (+56,8 %) și Statele Unite (+35,7 %). Deși volumele nu s-au modificat radical, aceste corecții de preț au influențat puternic valoarea totală a comerțului, iar revenirea ulterioară a fost parțială, lăsând prețurile mult peste nivelul anilor 2015–2019.

Volatilitatea cantitativă a rămas moderată pentru majoritatea partenerilor tradiționali (coeficient de variație sub 0,3), cu excepția piețelor emergente precum Vietnam sau Republica Dominicană, unde volumele au fluctuat puternic de la an la an (Volatilitatea cantitativă).

Concluzie

Comerțul UE cu gume, rășini și extracte vegetale s-a extins semnificativ între 2015 și 2025, păstrând un excedent structural susținut. Creșterea valorii a fost însă aproape exclusiv efectul unor prețuri mai mari, în special pe segmentul extractelor vegetale (1302), în timp ce volumul exporturilor a stagnat. Importurile au crescut și cantitativ, dar într-un ritm mai lent decât valoarea, ceea ce a permis menținerea unui surplus confortabil. Geografia partenerilor s-a reconfigurat: China și India își consolidează poziția de furnizori, Vietnamul a devenit un jucător important peste noapte, iar exporturile către Rusia s-au redus drastic. În același timp, concentrarea importurilor a crescut, iar statele membre cu o specializare puternică – Franța și Spania – au beneficiat cel mai mult de pe urma avansului prețurilor. Anul 2022 rămâne un punct de inflexiune, cu multiple șocuri de preț care au testat reziliența lanțurilor de aprovizionare. Privind înainte, dependența de câțiva mari parteneri și volatilitatea prețurilor la materiile prime vegetale reprezintă principalele riscuri pentru acest segment al comerțului european.