Evoluția pieței: Gume și rășini vegetale (CN 13) — 2015–2025
Introducere
Acest raport analizează dinamica comerțului exterior al Uniunii Europene pentru codul tarifar CN 13 — Gume, rășini și alte seve și extracte vegetale, în perioada 2015–2025, pe baza datelor publicate pe Tabloul de bord al comerțului UE. Codul grupează două subpoziții: 1301 (șelac, gume, rășini, gume-rășini și oleorășini naturale) și 1302 (seve și extracte vegetale, substanțe pectice, agar-agar și alți agenți de mărire a viscozității).
UE este, în ansamblu, exportator net pe această piață: balanța comercială a variat între 233 milioane EUR (2015) și un vârf de 536 milioane EUR (2022), pentru a se situa la 256 milioane EUR în 2025. Atât exporturile, cât și importurile au crescut semnificativ în valoare pe parcursul deceniului, însă creșterea s-a dublat pe partea cantitativă doar la importuri, în timp ce exporturile au rămas aproape stabile ca volum. Această divergență sugerează o presiune crescândă asupra deficitului comercial structural, parțial compensată de o creștere a prețurilor unitare la export.
1. Creșterea valorică a fost determinată de prețuri, nu de volume
În perioada 2015–2025, atât exporturile, cât și importurile UE au înregistrat creșteri importante ale valorii, dar cu dinamici cantitative foarte diferite. Exporturile au urcat de la 1,15 miliarde EUR la 1,65 miliarde EUR (+44,1%), însă volumul a scăzut ușor, de la 127.352 tone la 122.471 tone (–3,8%). Creșterea valorică s-a datorat aproape în totalitate prețului unitar mediu, care a sărit de la 9.006 EUR/tonă la 13.489 EUR/tonă (+49,8%), cu un vârf de 15.948 EUR/tonă în 2022.
Importurile au avut un parcurs și mai alert: de la 914 milioane EUR la 1,40 miliarde EUR (+52,9%), pe fondul unei creșteri cantitative de la 206.217 tone la 271.830 tone (+31,8%). Prețul mediu la import a crescut mai modest, de la 4.430 EUR/tonă la 5.138 EUR/tonă (+16,0%). Astfel, importurile s-au apreciat în principal prin creșterea volumelor, în timp ce exporturile s-au apreciat aproape exclusiv prin creșterea prețurilor.
Anul 2022 marchează un punct de inflexiune clar
Anul 2022 reprezintă un vârf sincronizat al comerțului exterior al UE pe acest cod, atât la exporturi cât și la importuri. Exporturile au atins un maxim istoric de 2,05 miliarde EUR, iar importurile au urcat la 1,64 miliarde EUR, de asemenea un vârf. Începând din 2023, valorile s-au corectat semnificativ, fără a reveni însă la nivelurile dinainte de 2022.
| Indicator | 2015 | 2021 | 2022 (vârf) | 2023 | 2025 | Variație 2015→2025 |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Exporturi (mil. EUR) | 1.147 | 1.680 | 2.052 | 1.650 | 1.652 | +44,1% |
| Importuri (mil. EUR) | 914 | 1.144 | 1.637 | 1.327 | 1.397 | +52,9% |
| Balanță (mil. EUR) | 233 | 536 | 414 | 323 | 256 | +9,6% |
| Preț export (EUR/t) | 9.006 | 12.775 | 15.948 | 14.864 | 13.489 | +49,8% |
| Preț import (EUR/t) | 4.430 | 4.330 | 4.450 | 4.641 | 5.138 | +16,0% |
Sursa: Trade Dashboard — General Overview.
Balanța comercială s-a comprimat, dar a rămas pozitivă
Deși UE rămâne exportator net, excedentul comercial s-a erodat după 2022. Maximul a fost atins în 2021 (536 milioane EUR), după care balanța s-a comprimat la 256 milioane EUR în 2025, apropiindu-se de nivelul din 2015. Aceasta reflectă faptul că importurile cresc mai rapid decât exporturile într-o fază în care prețurile internaționale s-au stabilizat.
2. China și India au devenit principalii parteneri de aprovizionare, în timp ce SUA domină exporturile
Geografia comerțului s-a schimbat semnificativ în perioada analizată, atât în amonte, cât și în aval.
China și India consolidează pozițiile la importuri
China este, în 2025, cel mai mare furnizor al UE, cu importuri de 375 milioane EUR, în creștere cu 122,5% față de 2015. Creșterea a fost constantă pe parcursul deceniului, cu un vârf de 396 milioane EUR în 2022. India ocupă locul al doilea, cu 226 milioane EUR în 2025 (+76,6% față de 2015), de asemenea cu un vârf de 210 milioane EUR în 2022. Împreună, China și India furnizează aproximativ 43% din importurile totale ale UE pentru acest cod în 2025.
Un caz particular îl reprezintă Vietnamul, ale cărui exporturi către UE au explodat: de la doar 66.384 EUR în 2015 la 91 milioane EUR în 2022, pentru a se stabiliza la 22,7 milioane EUR în 2025. Volumul a trecut de la 81 tone la un vârf de 95.369 tone, devenind un partener emergent notabil, cu toate că ponderea sa s-a temperat după 2022. De asemenea, Ciadul a înregistrat o creștere de 253,5%, ajungând la 47,7 milioane EUR în 2025.
Concentrarea surselor de aprovizionare s-a accentuat: indicele HHI al importurilor a crescut de la 899,8 la 1.207,6 (+34,2%), ceea ce indică o dependență sporită de un număr mai mic de parteneri, în special China și India.
SUA rămân clientul dominant, dar cu pierderi în 2023
Statele Unite sunt, de departe, cea mai mare piață de desfacere pentru exporturile UE, cu o valoare de 390 milioane EUR în 2025, în creștere cu 42,1% față de 2015. Totuși, după un vârf de 625 milioane EUR în 2022, exporturile către SUA s-au corectat semnificativ, în contextul unui context comercial mai tensionat. Regatul Unit rămâne un partener stabil, cu 101 milioane EUR (+17,3%), iar Elveția a înregistrat o creștere de 72,3%, ajungând la 79,6 milioane EUR.
Un caz particular îl constituie categoria generică „Countries and territories not specified" (comerț nespecificat), care a explodat de la 19,7 milioane EUR în 2015 la 198,6 milioane EUR în 2025 (+908,5%). Această creștere spectaculoasă, care plasează acest flux pe locul al treilea în ierarhia exporturilor, sugerează o recodificare statistică a unor fluxuri comerciale și nu o expansiune comercială reală; cititorul trebuie să interpreteze cu prudență aceste date.
Exporturile către Federația Rusă s-au prăbușit, de la 73,5 milioane EUR în 2015 la 39,5 milioane EUR în 2025 (–46,3%), cel mai scăzut nivel din seria analizată, în linie cu deteriorarea relațiilor comerciale post-2022.
Concentrarea exporturilor a crescut moderat, cu un HHI de la 870,1 la 968,4 (+11,3%), cu un vârf intermediar de 1.353 în 2022, sugerând că diversificarea geografică a exporturilor UE rămâne limitată.
| Partener | Tip flux | 2015 (mil. EUR) | 2025 (mil. EUR) | Variație | Pondere 2025 |
|---|---|---|---|---|---|
| China | Import | 168,7 | 375,2 | +122,5% | 26,9% |
| India | Import | 128,0 | 226,1 | +76,6% | 16,2% |
| Sudan | Import | 69,4 | 94,6 | +36,4% | 6,8% |
| Chad | Import | 13,5 | 47,7 | +253,5% | 3,4% |
| Brazilia | Import | 26,7 | 36,1 | +35,6% | 2,6% |
| Vietnam | Import | 0,07 | 22,7 | +34.139% | 1,6% |
| Regatul Unit | Import | 55,0 | 52,9 | –3,8% | 3,8% |
| SUA | Export | 274,4 | 389,9 | +42,1% | 23,6% |
| Regatul Unit | Export | 86,2 | 101,1 | +17,3% | 6,1% |
| China | Export | 62,8 | 94,0 | +49,7% | 5,7% |
| Elveția | Export | 46,2 | 79,6 | +72,3% | 4,8% |
| Mexic | Export | 38,8 | 59,1 | +52,5% | 3,6% |
| Federația Rusă | Export | 73,5 | 39,5 | –46,3% | 2,4% |
Sursa: Trade Dashboard — Top Partners.
Concentrarea specializării în câteva state membre
La nivelul statelor membre, Franța, Germania și Spania domină fluxurile comerciale. Franța este cel mai mare exportator (458 milioane EUR în 2025, +56,5%) și al doilea importator (273 milioane EUR, +52,1%). Spania a înregistrat o creștere spectaculoasă a exporturilor (+92,6%, la 319 milioane EUR) și a importurilor (+103,9%, la 173 milioane EUR), consolidându-și poziția de hub comercial pentru acest produs.
Indicele RSCA pe 2025 arată că Spania (RSCA = 0,51) și Franța (0,51) sunt cele mai specializate state membre, urmate de Cipru (0,44) și Germania (0,09). România (RSCA = –0,93) este printre cele mai puțin specializate, la fel ca Malta, Ungaria și Suedia.
3. Șocuri de preț și volatilitate: 2017, 2021 și 2022 au fost ani critici
Datele de volatilitate și analiza șocurilor evidențiază mai multe evenimente notabile care au afectat piața.
Evenimentele de preț cele mai semnificative
Cele mai relevante șocuri identificate sunt de tip preț, nu de volum, și afectează atât importurile, cât și exporturile:
- Vietnam (importuri, 2017): un salt excepțional al prețului unitar (+688,7% față de o perioadă de referință 2015–2016), de la 855 EUR/tonă la 5.887 EUR/tonă. Acest șoc a fost urmat de o creștere susținută a volumelor importate, Vietnamul intrând efectiv pe piața UE începând cu 2021.
- Regatul Unit (importuri, 2021): scădere a prețului cu 28,3% în 2021 față de 2019–2020, pe fondul unei reduceri a cantităților (de la o medie de 9.392 tone la 7.878 tone), reflectând probabil ajustări post-Brexit.
- China (importuri, 2022): salt al prețului cu 38,4% în 2022, de la 13.682 EUR/tonă la 18.934 EUR/tonă, urmat de o persistență a prețurilor ridicate în 2023 (18.552 EUR/tonă). Acest șoc este cu atât mai important cu cât China furniza 33,6% din importurile UE.
- Africa de Sud (exporturi, 2022): creștere de preț de 56,8%, de la 9.127 EUR/tonă la 14.313 EUR/tonă, deși cu o cotă mică din total.
- Australia (exporturi, 2022): salt excepțional de 101,4% al prețului unitar, la 28.721 EUR/tonă, sugerând o modificare a mixului de produse exportate.
Volatilitatea cantitativă cea mai ridicată
În privința volatilității volumelor importate, Vietnamul (CV = 1,38) și Republica Dominicană (CV = 0,89) se disting prin instabilitate extremă, ceea ce confirmă caracterul lor de furnizori emergenți. Ciadul (CV = 0,45) și Pakistanul prezintă, de asemenea, o volatilitate peste medie, în timp ce parteneri consacrați precum Filipine (CV = 0,10), Mexic (CV = 0,15) și India (CV = 0,17) sunt mult mai stabili.
La exporturi, Norvegia (CV = 1,72) este un caz izolat de volatilitate extremă, legat de o prăbușire a volumelor după 2015 (de la 14.144 tone la sub 1.000 tone în anii următori), urmată de o revenire parțială în 2025.
Segmentarea pe subpoziții arată ponderi diferite ale creșterii
Subpoziția 1302 (extracte vegetale, agar-agar, pectină) domină importurile UE ca volum: în 2025, 179.506 tone (66% din cantitate), față de 90.784 tone pentru 1301 (șelac, gume și rășini naturale). Și la exporturi, 1302 este dominantă ca valoare (1,41 miliarde EUR în 2025, față de 209 milioane EUR pentru 1301).
Prețul subpoziției 1302 la import a rămas relativ stabil (în jur de 6.000 EUR/tonă), cu o ușoară scădere față de vârful din 2020–2022. La export, prețul 1302 a atins un vârf de 21.468 EUR/tonă în 2022, după care s-a corectat la 16.385 EUR/tonă în 2025. Subpoziția 1301 a cunoscut o creștere constantă a prețului de export, de la 3.619 EUR/tonă la 6.201 EUR/tonă (+71,4%), un semnal al unei cereri internaționale solide pentru șelac și rășini naturale.
Concluzie
Piața UE pentru gume, rășini și extracte vegetale (CN 13) a traversat o perioadă de creștere valorică semnificativă, dar cu structuri diferite pe cele două fluxuri. Exporturile s-au apreciat aproape exclusiv pe seama prețurilor, volumul rămânând practic stagnant. Importurile au crescut atât cantitativ, cât și valoric, sugerând o cerere internă în expansiune, satisfăcută tot mai mult de China și India.
Concentrarea geografică a surselor de aprovizionare s-a accentuat, ceea ce ridică întrebări privind reziliența lanțului de aprovizionare. Totodată, evenimentele de preț din 2021–2022, în special saltul prețurilor chineze, au avut un impact semnificativ asupra costurilor de import ale UE. Perspectivele pe termen scurt sugerează o stabilizare la nivelurile din 2023–2025, dar cu o balanță comercială care tinde să se comprime, pe măsură ce importurile cresc mai rapid decât exporturile.
Datele provin integral din Tabloul de bord al comerțului UE pentru CN 13, cu trimiteri suplimentare la secțiunile de parteneri, concentrare și volatilitate.