Evoluția pieței: Tutun și înlocuitori prelucrați (CN 24) — 2015–2025

Introducere

Acest raport analizează comerțul exterior al Uniunii Europene cu țări terțe pentru capitolul tarifar CN 24 — „Tutun și înlocuitori de tutun prelucrați; produse care conțin sau nu nicotină, destinate inhalării fără ardere; alte produse care conțin nicotină destinate absorbției nicotinei în corpul uman" — pe intervalul anual 2015–2025. Perioada include un episod pandemic (2020–2021), o criză energetică și inflaționistă (2022–2023), precum și o restructurare a ofertei de produse pe bază de nicotină necombustibilă (CN 2404), introdusă ca subpoziție distinctă în nomenclatorul comun. Vom urmări dinamica valorică și cantitativă, specializarea geografică și produsele care au redefinit fluxurile comerciale ale UE în acest deceniu. Datele utilizate provin din Trade Dashboard — Prezentare generală CN 24.

1. O creștere aproape dublă a valorii comerțului, alimentată de prețuri și de segmentul „fără ardere"

1.1 Exporturile și importurile au avansat masiv în valoare, în timp ce volumele au rămas aproape stabile.

Între 2015 și 2025, exporturile UE către țări terțe au crescut cu 87,6% în valoare (de la 4,44 mld. EUR la 8,32 mld. EUR), iar importurile cu 74,6% (de la 3,10 mld. EUR la 5,41 mld. EUR), în condițiile în care cantitățile exportate au urcat doar cu 5,1%, iar cele importate cu 7,6%. Prețurile unitare au fost motorul real: la export, prețul mediu aproape s-a dublat (+78,6%, de la 11.251 la 20.096 EUR/tonă), iar la import a urcat cu 62,4%. Soldul comercial a rămas pozitiv pe întreaga perioadă, atingând un maxim de 3,19 mld. EUR înainte de a se stabili la 2,92 mld. EUR în 2025.

1.2 Anul 2022 a marcat o discontinuitate: importurile au sărit de la 2,31 mld. EUR la 3,71 mld. EUR într-un singur an.

Până în 2021, importurile UE se situau pe un platou de 2,3–3,1 mld. EUR. Din 2022, ele au crescut brusc, ajungând la 5,41 mld. EUR în 2025. Exporturile au urmat același tipar de accelerație, dar mai gradual, depășind 8 mld. EUR abia în 2025. Componenta cantitativă nu explică saltul: volumul importurilor a urcat doar de la 539 kt la 643 kt, semn că modificarea de structură (creșterea ponderii subpoziției 2404) și scumpirea unităților vândute au condus expansiunea.

1.3 Subpoziția 2404 (produse cu nicotină pentru inhalare fără ardere și absorbție) a apărut ca o categorie complet nouă după 2022.

Înainte de 2022, datele pentru CN 2404 lipsesc; din 2022, ea apare cu o valoare la import de 931 mil. EUR, urcând la 1,63 mld. EUR în 2023 și menținându-se la 1,46–1,57 mld. EUR în 2024–2025. La export, CN 2404 a urcat de la 1,34 mld. EUR în 2022 la 2,91 mld. EUR în 2025. Prețul unitar foarte ridicat (în jur de 45.000–58.000 EUR/tonă la import și 47.000–51.000 EUR/tonă la export) confirmă că vorbim despre produse cu valoare adăugată mare, diferențiate calitativ de țigaretele clasice (CN 2402) și de tutunul brut (CN 2401).

2. Concentrarea comerțului s-a accentuat: China a devenit cel mai mare furnizor, Japonia cea mai mare destinație

2.1 China a explodat ca partener de import, în timp ce importurile din SUA s-au contractat.

Importurile din China au crescut cu 1.643,3% între 2015 și 2025, de la 85 mil. EUR la 1,48 mld. EUR. Saltul s-a produs integral în 2022, când valoarea a sărit de la 83 mil. EUR (2021) la 913 mil. EUR (2022) și apoi la 1,57 mld. EUR în 2023. În paralel, SUA au coborât de la 371 mil. EUR la 279 mil. EUR, cu o scădere cumulată de 24,9%, pierzând poziția de al treilea furnizor. Brazilia, principalul partener tradițional, a rămas relativ stabilă (de la 590 mil. EUR la 656 mil. EUR; +11,2%), India a urcat moderat (+111,2%, la 392 mil. EUR), iar Malawi a câștigat +46,5% (la 362 mil. EUR).

2.2 Japonia a devenit principala piață de export, multiplicându-și valoarea de peste 8 ori.

Exporturile către Japonia au crescut cu 743,0%, de la 206 mil. EUR la 1,74 mld. EUR, depășind toate celelalte destinații. Creșterea a fost susținută în special în perioada 2015–2021, după care s-a stabilizat în jurul valorii de 1,4–1,8 mld. EUR. Ucraina a înregistrat un avans de 401,5% (de la 64 mil. EUR la 318 mil. EUR), Turcia +119,8% (la 522 mil. EUR), Federația Rusă +109,3% (la 433 mil. EUR), Elveția +103,9% (la 349 mil. EUR), iar Regatul Unit +46,0% (la 599 mil. EUR). Emiratele Arabe Unite, dimpotrivă, au scăzut cu 44,2%, pierzând poziția de top-partener din 2015 (334 mil. EUR) în favoarea unor pieți asiatice și est-europene.

2.3 Indicele HHI arată o concentrare mai mare pe partea de import decât pe cea de export, în creștere pentru ambele fluxuri.

HHI pe valoare la import a urcat de la 839,8 (2015) la 1.127,7 (2025), cu un vârf de 1.430,3 în 2023, semnalând o concentrare sporită determinată de China. HHI la export a urcat de la 584,5 la 744,1, cu un vârf de 1.231,5 în 2021, an în care Japonia a atins un record. Volumul importurilor este mai puțin concentrat decât valoarea (HHI volum 862,8 față de 1.127,7 în 2025), confirmând că diferența de prețuri (mai ales pentru 2404) contribuie semnificativ la creșterea HHI valoric.

2.4 Germania rămâne principalul importator și exportator, dar România are cea mai spectaculoasă ascensiune.

Belgia (de la 630 mil. EUR la 1,12 mld. EUR; +77,1%), Germania (de la 760 mil. EUR la 1,12 mld. EUR; +47,5%) și Polonia (de la 291 mil. EUR la 546 mil. EUR; +87,5%) domină importurile. România a urcat de la 153 mil. EUR la 259 mil. EUR (+69,4%), iar Grecia și-a dublat practic valoarea (+156,5%, la 297 mil. EUR). La export, Germania s-a comprimat de la 1,69 mld. EUR la 1,10 mld. EUR (-35,3%), în timp ce Italia a explodat de la 104 mil. EUR la 1,09 mld. EUR (+944,3%) și România a crescut de la 59 mil. EUR la 1,00 mld. EUR (+1.602,8%). Polonia, Suedia și Belgia au înregistrat creșteri de ordinul a 289%, 290% și, respectiv, 112%.

3. Șocuri de preț și autonomie comercială: o industrie dependentă structural de piața externă

3.1 Șocul de preț din China din 2022 este cel mai puternic eveniment identificat în date.

China a înregistrat un salt de preț de 547,4% în 2022 comparativ cu linia de bază 2020–2021 (de la 2.842 la 18.403 EUR/tonă), cu o „anomalie" de 293,3 — cea mai mare din întreaga perioadă. Cantitatea importată a crescut concomitent cu 146,4% în acel an și cu 212,0% în perioada post-șoc 2023–2024. Acest episod sugerează o schimbare de compoziție a importurilor chineze către produse cu valoare unitară ridicată, foarte probabil legată de noul capitol 2404 (produse de tip „heat-not-burn" și plicuri de nicotină).

3.2 Alte șocuri notabile afectează piețele emergente: Taiwan, Libia, Coreea de Sud și Arabia Saudită.

Taiwan a înregistrat un salt de preț de 32,4% în 2021 (de la 8.279 la 10.957 EUR/tonă), cu o anomalie de 10,1. Libia a marcat +21,1% în 2022, Coreea de Sud +72,3% în 2017, iar Arabia Saudită a traversat un șoc negativ de -40,8% în 2018 (de la 24.947 la 14.765 EUR/tonă), recuperat parțial în anii următori. Aceste evenimente indică o volatilitate ridicată a prețurilor pe piețele de nișă, în contrast cu stabilitatea relativă a partenerilor majori (Brazilia: coeficient de variație 0,077; Elveția la export: 0,078).

3.3 Dependența netă de import a devenit mai accentuată, în ciuda faptului că UE rămâne exportator net structural.

Rata netă de import a coborât de la -2,3% în 2015 la -33,1% în 2025, o deteriorare de 1.344%. Aceasta înseamnă că exporturile UE cresc mai rapid decât importurile în termeni relativi, consolidând poziția de exportator net. Totuși, producția internă a UE s-a comprimat cu 34,1% în volum și cu 39,4% în valoare între 2003 și 2024, în timp ce intensitatea comerțului (raportul dintre schimburile totale și producția) a urcat de la 10,4% la 78,0%, iar „export propensity" de la 6,5% la 68,4%. România, Polonia, Grecia, Croația și Lituania sunt economiile cele mai specializate în CN 24 (RSCA pozitiv, cu valori cuprinse între 0,57 și 0,71 în 2025), în timp ce Austria, Irlanda, Slovenia și Finlanda au o specializare minimă (RSCA sub -0,92).

3.4 Datele sugerează o diviziune funcțională clară între statele membre: producători tradiționali vs. hub-uri de tranzit și procesare.

Belgia (RSCA 0,01) și Germania (RSCA -0,24) au o specializare aproape neutră, dar volume mari, indicând un rol logistic (Antwerp, Hamburg). România (RSCA 0,57) și Grecia (RSCA 0,64) combină producție semnificativă cu export activ, în special în segmentul 2402 (țigarete) și 2401 (tutun brut). Polonia (RSCA 0,60) combină producția cu procesarea pentru export, în timp ce Austria și Irlanda figurează ca economii pur consumatoare, fără prezență în producția sau exportul specializat.

Concluzie

Perioada 2015–2025 a transformat capitolul CN 24 dintr-o categorie tradițională de tutun într-una dominată de produse cu nicotină de înaltă valoare. Valoarea comerțului UE cu țările terțe aproape s-a dublat, dar creșterea s-a datorat în principal prețurilor și apariției unei noi subpoziții (2404) legată de inhalarea fără ardere și absorbția de nicotină. Concentrarea geografică s-a mutat dinspre furnizori tradiționali (SUA, Brazilia parțial) spre China ca partener dominant, iar Japonia a preluat supremația în topul destinațiilor de export. Șocurile de preț au fost mai intense pe fluxuri de nișă (Taiwan, Libia, Coreea de Sud, Arabia Saudită), în timp ce partenerii majori au rămas stabili. Producția internă a UE s-a contractat, iar comerțul a devenit mai degrabă o sursă de satisfacere a cererii globale decât o completare a producției locale — un semn clar al unei industrii europene care și-a pierdut treptat baza industrială în favoarea unei poziții de hub comercial specializat. Datele sugerează că dinamica viitoare va fi determinată de reglementarea produselor „fără ardere", de evoluția cererii asiatice și de reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare post-2022. Pentru detalii suplimentare, tabloul de bord complet este disponibil la Trade Dashboard — Autonomie și vulnerabilitate CN 24 și Trade Dashboard — Concentrare CN 24.