Evoluția pieței: Produse fotografice și cinematografice (CN 37) — 2015–2025

Introducere

Acest raport analizează comerțul exterior al Uniunii Europene cu țări terțe pentru categoria de produse fotografice și cinematografice (codul NC 37), care reunește plăci, pelicule, hârtii și filme fotografice, filme cinematografice developate, precum și preparate chimice pentru utilizări fotografice. Perioada de observație acoperă unsprezece ani (2015–2025) cu frecvență anuală, pe baza datelor din Trade Dashboard. Datele pun în evidență o piață aflată într-o restructurare profundă, în care UE a trecut de la statutul de exportator net la cel de importator net, în contextul unei producții europene care s-a contractat semnificativ.

1. Inversarea balanței comerciale: de la excedent structural la deficit

De-a lungul întregii perioade, balanța comercială a UE pentru CN 37 s-a degradat dramatic, trecând de la un excedent de aproximativ 496 milioane EUR în 2015 la un deficit de circa -99 milioane EUR în 2025 (o variație de -120%). Această schimbare de semn a fost determinată de două traiectorii opuse ale exporturilor și importurilor.

Exporturile UE s-au contractat de la 1,557 miliarde EUR (2015) la 1,384 miliarde EUR (2025), un declin de -11,1% în valoare, dar cu o scădere mult mai abruptă a volumului (-39,4%), de la 142.059 tone la 86.059 tone. Prețul mediu unitar la export a crescut însă cu +46,8%, indicând o specializare pe produse cu valoare adăugată mai mare. Importurile, în contrast, au crescut atât în valoare (+39,8%, până la 1,483 miliarde EUR), cât și în volum (+45,6%, până la 79.259 tone), prețul unitar rămânând aproape neschimbat (-4,0%).

Șocul din 2020 și redresarea parțială

Anul 2020 marchează un punct de inflexiune clar: exporturile au scăzut la minimul seriei (1,330 miliarde EUR), iar importurile la 882 milioane EUR, reflectând impactul pandemiei. Redresarea din 2022 (exporturi de 1,548 miliarde EUR, importuri de 1,298 miliarde EUR) nu a fost însă susținută, valorile din 2025 situându-se sub nivelul din 2015 pentru ambele fluxuri. În paralel, producția europeană de CN 37 s-a prăbușit de la 1,849 miliarde tone în 2003 la 374 milioane tone în 2024 (-79,8% în volum), ceea ce explică pierderea progresivă a avantajului competitiv.

Compoziția fluxurilor pe categorii de produse

Datele segmentate pe coduri de 6 cifre arată că dinamismul importurilor este susținut în special de plăcile și filmele fotografice plane (CN 3701), al căror volum importat a crescut de la 17.674 tone (2015) la 65.095 tone (2025), o creștere de peste 3,6 ori. Și preparatele chimice pentru utilizări fotografice (CN 3707) rămân o componentă majoră, deși în declin relativ: 25.088 tone importate în 2015, 12.719 tone în 2025. La export, CN 3701 domină cu 40.161 tone în 2025 (din care 54.248 în 2015), urmat de CN 3707 cu 27.335 tone, în timp ce filmele cinematografice developate (CN 3706) au o pondere neglijabilă.

2. Reconfigurarea geografică a partenerilor comerciali

Structura partenerilor comerciali s-a modificat substanțial, cu deplasarea accentului către SUA și China și pierderea progresivă a pieței britanice post-Brexit.

Importuri: ascensiunea SUA, Japoniei și Chinei

În 2025, principalii furnizori ai UE sunt SUA (743 milioane EUR, +144,1% față de 2015), Japonia (401 milioane EUR, +43,5%) și China (261 milioane EUR, +549,8%, pornind de la o bază foarte scăzută). Marea Britanie, care în 2015 era principalul partener la importuri (386 milioane EUR), a coborât la doar 46 milioane EUR în 2025 (-88,2%), o traiectorie aproape monoton descendentă legată de retragerea din piața unică. Concentrarea importurilor (HHI) a crescut de la 2.854 la 3.565, semnalând o dependență tot mai mare de câțiva furnizori-cheie, în special din Asia de Est și America de Nord.

Exporturi: SUA rămâne ancora, Rusia și UK se prăbușesc

SUA consolidează poziția de principal client, cu 396 milioane EUR în 2025 (+27,3% față de 2015), după un vârf de 474 milioane EUR în 2022. Regatul Unit, cândva al doilea partener, a coborât la 112 milioane EUR (-61,7%), în timp ce Rusia a înregistrat cel mai abrupt declin, de la 76 la 22 milioane EUR (-71,5%), în special după 2022. China a devenit un partener emergent, cu 100 milioane EUR în 2025 (+84,2%). Indicele HHI la exporturi a crescut de la 890 la 1.069, reflectând o concentrare moderată pe piața nord-americană.

Specializarea producătorilor europeni

În 2025, Belgia (RSCA = +0,355), Țările de Jos (+0,314) și Germania (+0,184) sunt singurele state membre cu avantaj competitiv revealed semnificativ în CN 37. Germania concentrează 30,7% din producția europeană, Țările de Jos 27,8%, iar Belgia 17,8%. La polul opus, Bulgaria, Cipru, Finlanda, Danemarca și Estonia au un RSCA sub -0,9, reflectând o specializare aproape inexistentă. Această distribuție evidențiază o producție foarte concentrată în câteva economii nord-vest-europene.

3. Volatilitate, șocuri și tendințe structurale

Piața CN 37 este marcată de o volatilitate ridicată la nivelul partenerilor, în special la importuri, și de câteva șocuri de preț semnificative care au influențat dinamica agregată.

Volatilitatea partenerilor

La importuri, Canada (CV = 1,19), Hong Kong (1,03), Malaysia (0,92), Elveția (0,85) și Regatul Unit (0,82) au prezentat cea mai mare variabilitate a volumelor, reflectând fluxuri comerciale neregulate sau în retragere. China, deși cu un CV de 0,69, este mai stabilă relativ, dar pe o tendință puternic ascendentă. La exporturi, Rusia (CV = 0,56) și Regatul Unit (0,36) sunt cei mai volatili parteneri, în timp ce SUA, China și Elveția au fluxuri relativ constante (CV < 0,15).

Șocurile de preț detectate

Patru episoade de șocuri de preț au fost identificate ca anormale statistic. Cele mai importante au avut loc în 2017, când prețul unitar la importurile din Japonia a crescut cu +38,4% (de la 22.541 la 31.196 EUR/t), reprezentând 53,3% din valoarea importurilor japoneze, în paralel cu un salt de +73,2% la importurile din Regatul Unit (de la 16.950 la 29.350 EUR/t, 27,2% din valoare). Aceste creșteri de preț par legate de efectul Brexit asupra fluxurilor din UK și de o ajustare pe partea japoneză. Un alt șoc notabil a fost creșterea prețului la exporturile către Japonia în 2022 (+24,8%), posibil asociată cu fluctuațiile valutare yen/euro.

Dependența de import și intensitatea comercială

Rata de dependență netă de import s-a deteriorat constant, trecând de la -4,0% în 2015 la -15,6% în 2024 (cel mai recent punct disponibil), o deteriorare de -289,6%, deși nivelul rămâne mai puțin sever decât în perioada 2010-2014 (când a atins -74,4%). Exporturile au crescut ca pondere în producție: export propensity a urcat de la 58,6% (2015) la 84,2% (2024), ceea ce arată că o parte tot mai mare a producției europene reziduale este orientată spre piețele terțe, fără a compensa însă declinul general.

Concluzie

În perioada 2015–2025, comerțul exterior al UE cu produse fotografice și cinematografice (CN 37) a suferit o transformare structurală majoră. Cele mai importante mutații sunt:

• Inversarea balanței comerciale: UE a trecut de la excedent (+496 mil. EUR) la deficit (-99 mil. EUR), pe fondul unei producții interne prăbușite (-79,8% în volum din 2003).
• Specializarea pe valoare adăugată la export: prețul unitar la export a crescut cu +46,8%, în timp ce volumul s-a înjumătățit.
• Reconfigurarea partenerilor: SUA și China au câștigat pondere, în timp ce Regatul Unit și Rusia au pierdut masiv, ca efect al Brexit și al sancțiunilor.
• Concentrare productivă internă: Belgia, Țările de Jos și Germania dețin peste 76% din producția UE.

Aceste dinamici sugerează că CN 37 este o categorie de produse în tranziție către o specializare de nișă, cu producție europeană tot mai concentrată și o dependență crescândă de importurile din Asia de Est și America de Nord pentru categoriile de volum. Datele detaliate sunt accesibile pe paginile dedicate ale Trade Dashboard pentru CN 37, inclusiv în secțiunile de parteneri, concentrare și vulnerabilitate.