Evoluția pieței: Pastă lemnoasă și hârtie reciclabile (CN 47) — 2015–2025

Introducere

Acest raport analizează comerțul exterior al Uniunii Europene cu țări terțe pentru codul tarifar CN 47 (paste din lemn sau din alte materiale fibroase celulozice; hârtie sau carton reciclabile — deșeuri și maculatură), pe perioada 2015–2025. Capitolul include șapte subpoziții tarifare (CN 4701–4707), care acoperă atât paste mecanice și chimice, cât și maculatură. Datele sunt agregate la nivel anual, iar perioadele incomplete au fost excluse.

Scopul raportului este de a evidenția cele mai importante dinamici ale fluxurilor comerciale: inversarea balanței comerciale, schimbările surselor de aprovizionare și ale destinațiilor, gradul de concentrare și vulnerabilitate, precum și impactul șocurilor de preț din perioada 2020–2022. Interpretarea se bazează pe datele furnizate în dashboard-ul EU Trade Dashboard.

1. UE a trecut de la deficit comercial la excedent structural, pe fondul unei creșteri importante a prețurilor la export

1.1 Exporturile au crescut mai rapid decât importurile, inversând balanța comercială

În 2015, UE era importator net de produse din categoria CN 47, cu un deficit de aproximativ 1,97 miliarde EUR. Până în 2025, balanța s-a inversat complet, ajungând la un excedent de circa 996 milioane EUR, ceea ce reprezintă o îmbunătățire de 150,6%. Această schimbare a fost determinată de traiectorii divergente ale exporturilor și importurilor.

Sursa: EU Trade Dashboard – General Overview.

1.2 Creșterea exporturilor s-a bazat în principal pe majorarea prețurilor, nu pe volum

Cantitatea totală exportată a crescut cu 23,9% (de la 11,2 milioane tone la 13,9 milioane tone), în timp ce valoarea a crescut cu 76,2%. Această diferență indică o creștere semnificativă a prețului mediu la export, de la 297,5 EUR/tonă la 423,2 EUR/tonă (+42,2%). Prețul maxim a fost atins în 2023, la 522,6 EUR/tonă, în contextul șocurilor globale de pe piața celulozei și hârtiei. La importuri, cantitatea a scăzut ușor (−9,6%), iar prețul mediu a rămas aproape neschimbat (+1,8%), ceea ce reflectă o aprovizionare mai scumpă, dar mai redusă cantitativ.

1.3 Producția europeană rămâne stabilă ca volum, dar crește ca valoare

Datele Eurostat privind producția arată o creștere a volumului de la 17,10 miliarde tone (2015) la 18,05 miliarde tone (2024), adică +5,5%. Valoarea producției însă a crescut cu 61,4%, de la 7,55 miliarde EUR la 12,19 miliarde EUR, confirmând creșterea prețurilor în lanțul valoric. Prețul mediu al producției a urcat de la 0,441 EUR/kg la 0,675 EUR/kg. Detalii suplimentare sunt disponibile pe pagina EU Trade Dashboard – Production Volumes.

2. Concentrarea geografică s-a redus la exporturi, dar a crescut la importuri

2.1 Importurile sunt dominate de Brazilia, SUA și Uruguay, cu un grad ridicat de concentrare

Brazilia este de departe cel mai important furnizor, cu valori de 2,25 miliarde EUR în 2025 (ușor peste nivelul din 2015: +8,8%). Volumul furnizat de Brazilia a atins un maxim de 4,30 milioane tone în 2025, față de 3,89 milioane tone în 2015. Statele Unite ocupă locul al doilea (1,05 miliarde EUR în 2025, în scădere cu 12,4%), urmate de Uruguay (697 milioane EUR, +25,3%). Important este că Rusia, care furniza 132 milioane EUR în 2015, a dispărut complet din fluxuri până în 2025 (valoare de 182 EUR), ca urmare a sancțiunilor comerciale impuse după 2022. Aceeași tendință apare și în cazul Canadei, care a coborât de la 178 milioane EUR la 41 milioane EUR.

Indicele HHI pentru importuri a crescut de la 2.286 la 2.869 (+25,5%), reflectând o concentrare sporită pe câțiva furnizori sud-americani și nord-americani.

Sursa: EU Trade Dashboard – Top Partners.

2.2 Exporturile s-au diversificat către Asia emergentă, reducând dependența de China

China rămâne principala piață de export, cu o valoare de 2,25 miliarde EUR în 2025 (+43,6% față de 2015). Însă dinamica cea mai puternică vine din alte țări asiatice: India (+229,3%, de la 187 milioane EUR la 615 milioane EUR), Vietnam (+473%, de la 20 milioane EUR la 117 milioane EUR) și Thailanda (+268,4%, de la 38 milioane EUR la 140 milioane EUR). Turcia s-a impus și ea ca destinație importantă, cu o creștere de 97,7% (de la 238 milioane EUR la 471 milioane EUR).

Indicele HHI la exporturi a scăzut de la 2.452 la 1.766 (−28,0%), ceea ce indică o diversificare semnificativă a piețelor de desfacere și o reducere a dependenței de piața chineză.

Sursa: EU Trade Dashboard – Top Partners.

2.3 Geografia exporturilor se schimbă, în timp ce producția rămâne concentrată în nordul Europei

La nivelul statelor membre, Finlanda și Suedia domină exporturile. Finlanda a urcat de la 789 milioane EUR la 1,81 miliarde EUR (+128,9%), iar Suedia de la 730 milioane EUR la 1,47 miliarde EUR (+101,9%). Portugalia a înregistrat, de asemenea, o creștere importantă (+133,2%). În schimb, la importuri, Italia (1,28 miliarde EUR în 2025), Țările de Jos (1,03 miliarde EUR) și Germania (813 milioane EUR) rămân principalii importatori, deși Germania a înregistrat o scădere de 15,8%. Indicele RSCA confirmă specializarea marcată a Finlandei (RSCA 0,82) și Suediei (0,73), urmate de Portugalia (0,61) și Estonia (0,43). La polul opus, Irlanda, Cipru, Grecia și România prezintă un grad redus de specializare. Detalii sunt disponibile pe pagina EU Trade Dashboard – Specialisation.

3. Șocurile de preț din 2021–2022 și reducerea dependenței de importuri

3.1 Anul 2021 a marcat o creștere bruscă a prețurilor la exporturile către Asia

Datele indică un șoc major de preț în 2021, în special pe piețele asiatice emergente. Vietnam a înregistrat o creștere a prețului de 140,6% față de nivelul de bază (anomalii de 23,1 σ), Thailanda +113,4% (18,7 σ), iar Indonezia +42,6% (14,3 σ). Aceste creșteri au fost determinate de redresarea cererii post-pandemie și de perturbările din lanțurile globale de aprovizionare. Șocuri similare, dar de amploare mai mică, au fost detectate și pe alte piețe: Turcia (+62,9%) și India (+76,1%). Lista completă a evenimentelor este disponibilă pe pagina EU Trade Dashboard – Supply Shocks.

3.2 Importurile din SUA și Brazilia au suferit șocuri de preț în 2022

La fluxurile de import, SUA au înregistrat un șoc de preț de 47,1% (anomalii de 8,3 σ) în 2022, în contextul unei cereri globale ridicate și al întârzierilor logistice. Brazilia, cel mai mare furnizor, a suferit un șoc de 58,5% în același an, ceea ce a influențat semnificativ valoarea totală a importurilor (pondere de 47,6% în eșantion). Șocuri de amploare mai mică au fost detectate și în cazul Regatului Unit (+32,8%) și al Chile (+38,8%).

3.3 Dependența netă de importuri s-a redus dramatic

Dependența netă de importuri a scăzut de la 26,6% în 2015 la 5,1% în 2025, marcând o reducere de 80,7%. Valoarea a atins chiar un nivel negativ în 2023 (−4,3%), semnalând un excedent structural. Această evoluție este corelată cu creșterea exporturilor și cu reducerea dependenței de anumiți furnizori (în special Rusia). În paralel, intensitatea comerțului (raportul dintre comerțul total și producție) a crescut de la 46,8% la 58,3%, iar propensiunea la export de la 17,9% la 39,5%, ceea ce confirmă integrarea tot mai mare a sectorului pe piețele externe. Graficele aferente sunt accesibile pe EU Trade Dashboard – Net Import Reliance.

Concluzie

În perioada 2015–2025, sectorul produselor CN 47 din UE a cunoscut o transformare structurală semnificativă. De la o poziție netă importatoare, UE a devenit exportator net, pe fondul unei creșteri importante a prețurilor, al majorării valorii producției interne și al diversificării piețelor de desfacere. China rămâne clientul principal, însă India, Vietnam și Thailanda au înregistrat creșteri exponențiale, reducând gradul de concentrare a exporturilor.

La capitolul importurilor, dependența de America Latină (Brazilia, Uruguay, Chile) a crescut, în timp ce furnizori tradiționali precum Rusia au dispărut complet, ca urmare a contextului geopolitic. Concentrarea la importuri s-a accentuat, sugerând o vulnerabilitate sporită față de șocurile de preț din partea furnizorilor sud-americani, așa cum s-a observat în 2022.

Pentru detalii suplimentare și explorare interactivă a datelor, dashboard-ul complet este disponibil la: EU Trade Dashboard – CN 47 Overview.