Evoluția pieței: Autovehicule și piese (CN 87) — 2015–2025
Introducere
Acest raport analizează comerțul Uniunii Europene cu țările terțe pentru produsele din capitolul vamal 87, care cuprinde „VEHICULE TERESTRE, ALTELE DECÂT MATERIALUL RULANT DE CALE FERATĂ ȘI TRAMVAI; PĂRȚI ȘI ACCESORII ALE ACESTORA”. Perioada acoperită este 2015–2025, pe baza datelor anuale agregate, excluzând perioadele incomplete.
În acest interval, comerțul UE cu autovehicule și piese a cunoscut transformări majore: valoarea importurilor a crescut mult mai rapid decât cea a exporturilor, determinând o comprimare semnificativă a excedentului comercial. În același timp, geografia partenerilor s‑a reconfigurat radical sub influența sancțiunilor internaționale, a ascensiunii producătorilor asiatici și a noilor realități post‑Brexit.
1. Creșterea puternică a importurilor erodează surplusul comercial tradițional
1.1. Importurile avansează cu peste 70%, susținute atât de volum, cât și de preț
Între 2015 și 2025, valoarea importurilor extra‑UE de vehicule și piese a urcat de la 81,6 miliarde EUR la 140,7 miliarde EUR, o creștere de 72,4% (sursă overview). Creșterea a fost alimentată atât de volumul fizic mai mare (+38,1%, de la 9,6 la 13,2 milioane de unități), cât și de prețuri unitare în urcare (+24,8%, de la 8.539 EUR la 10.661 EUR). Importurile de autoturisme (8703) și piese auto (8708) au contribuit decisiv, cantitățile acestora majorându-se cu 43%, respectiv 38% pe parcursul perioadei.
1.2. Exporturile cresc modest, frânate de scăderea volumului, parțial compensată de prețuri mai mari
Exporturile UE către terți au ajuns la 253,2 miliarde EUR în 2025, cu doar 6,9% mai mult decât în 2015. Totuși, numărul de unități exportate a scăzut cu 13,5% (de la 21,4 la 18,5 milioane). Creșterea valorii a fost susținută exclusiv de prețul mediu pe unitate, care a urcat de la 11.058 EUR la 13.668 EUR (+23,6%), semn al orientării către vehicule mai scumpe și piese cu valoare adăugată superioară.
1.3. Balanța comercială se comprimă cu peste un sfert
Excedentul comercial al UE pe acest capitol a scăzut de la 155,2 miliarde EUR în 2015 la 112,6 miliarde EUR în 2025 (–27,5%). Minimul a fost atins în 2020 (108,4 miliarde EUR), după care balanța s‑a stabilizat la un nivel inferior celui inițial.
Tabel 1: Indicatori agregați ai comerțului UE cu CN 87, 2015 vs. 2025
| Indicator | 2015 | 2025 | Variație (%) |
|---|---|---|---|
| Exporturi (mld. EUR) | 236,8 | 253,2 | +6,9 |
| Importuri (mld. EUR) | 81,6 | 140,7 | +72,4 |
| Balanță comercială (mld. EUR) | 155,2 | 112,6 | –27,5 |
| Volum export (mil. unit.) | 21,4 | 18,5 | –13,5 |
| Volum import (mil. unit.) | 9,6 | 13,2 | +38,1 |
| Preț mediu export (EUR/unit.) | 11.058 | 13.668 | +23,6 |
| Preț mediu import (EUR/unit.) | 8.539 | 10.661 | +24,8 |
Sursa datelor: tab-ul general.
2. Reconfigurarea geografică a partenerilor comerciali: ascensiunea Chinei, colapsul Rusiei și reziliența Regatului Unit
2.1. China devine cel mai mare furnizor, depășind net Regatul Unit și Turcia
Importurile din China au explodat de la 5,3 miliarde EUR în 2015 la 30,0 miliarde EUR în 2025 (+464,6%), transformând China în principalul furnizor extra‑UE de vehicule și piese. Turcia a urcat pe poziția a doua, cu 24,5 miliarde EUR (+125,6%), în timp ce importurile din Regatul Unit au scăzut cu 28,4%, ajungând la 15,1 miliarde EUR, afectate de noile bariere post‑Brexit. Alți furnizori în creștere remarcabilă sunt Coreea de Sud (+129,3%) și Maroc (+280,7%), acesta din urmă beneficiind de investiții majore în capacități de producție auto.
2.2. Pe partea de export, Regatul Unit și SUA rămân principalele destinații, dar Rusia colapsează
Regatul Unit rămâne prima piață de desfacere, cu exporturi de 55,7 miliarde EUR în 2025, deși în ușoară scădere (–8,1%). Statele Unite, pe locul secund, au înregistrat 42,5 miliarde EUR (–5,7%). China, odinioară o piață‑cheie, a coborât la 16,4 miliarde EUR (–28,2%), pe fondul concurenței interne tot mai puternice. În schimb, Turcia a devenit o destinație majoră (+105,2%, 25,4 miliarde EUR), iar Elveția a crescut constant (+31,7%, 13,7 miliarde EUR).
Tabel 2: Principalii parteneri comerciali extra‑UE la import și export, CN 87 (valoare, mld. EUR)
| Flux | Partener | 2015 | 2025 | Variație (%) |
|---|---|---|---|---|
| Import | China | 5,3 | 30,0 | +464,6 |
| Import | Türkiye | 10,9 | 24,5 | +125,6 |
| Import | Regatul Unit | 21,1 | 15,1 | –28,4 |
| Import | Japonia | 10,6 | 16,4 | +53,9 |
| Import | Coreea de Sud | 5,7 | 13,0 | +129,3 |
| Export | Regatul Unit | 60,6 | 55,7 | –8,1 |
| Export | Statele Unite | 45,1 | 42,5 | –5,7 |
| Export | China | 22,9 | 16,4 | –28,2 |
| Export | Türkiye | 12,4 | 25,4 | +105,2 |
| Export | Elveția | 10,4 | 13,7 | +31,7 |
| Export | Federația Rusă | 6,5 | 0,15 | –97,6 |
| Export | Ucraina | 0,9 | 4,0 | +365,8 |
Sursa datelor: topul partenerilor comerciali.
2.3. Diversificarea fluxurilor și scăderea concentrării
Indicele Herfindahl‑Hirschman (HHI) al concentrării importurilor a scăzut cu 8,1%, iar la exporturi cu 17,6%, semnalând o dispersie mai mare a partenerilor comerciali (concentrare). Această tendință este favorabilă rezilienței lanțurilor de aprovizionare.
2.4. Impactul geopolitic: sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul pentru Ucraina
Exporturile către Federația Rusă s‑au prăbușit de la 6,5 miliarde EUR la doar 152,6 milioane EUR în 2025 (–97,6%), cel mai abrupt declin din setul de date. În paralel, exporturile către Ucraina au crescut cu 365,8%, ajungând la 4,0 miliarde EUR, reflectând atât livrările de vehicule comerciale și de pasageri, cât și nevoile de reconstrucție. Volatilitatea exporturilor către Rusia a fost extremă (coeficient de variație 0,716), iar cea a exporturilor către Ucraina de 0,336, conform analizei de volatilitate.
3. Transformarea structurală a exporturilor și specializarea statelor membre
3.1. Germania rămâne lider, dar statele din Europa Centrală și de Est câștigă teren
Germania, cel mai mare exportator extra‑UE, a înregistrat o scădere a valorii exporturilor de la 139,1 miliarde EUR în 2015 la 120,6 miliarde EUR în 2025 (–13,3%). În contrast, Slovacia (+128,1%, de la 5,8 la 13,2 miliarde EUR), Suedia (+46,8%) și Franța (+27,4%) au evoluat pozitiv. Pe partea de importuri, Germania a rămas cel mai mare importator (31,9 miliarde EUR, +50,5%), urmată de Belgia (22,2 miliarde EUR, +63,5%) și Franța (12,2 miliarde EUR, +47,9%). Creșteri spectaculoase au avut Spania (+110,7%) și Polonia (+259,0%), aceasta din urmă ajungând de la 2,0 la 7,2 miliarde EUR, indicând o integrare accelerată în lanțurile logistice auto (sursă state raportoare).
3.2. Specializarea: Slovacia, Cehia, Slovenia și România – hub‑uri ale industriei auto
Conform indicelui de specializare (RSCA) din 2025, cele mai specializate state membre în comerțul CN 87 sunt Slovacia (RSCA 0,42), Cehia (0,28), Slovenia (0,27), România (0,26) și Spania (0,15). La polul opus se situează Irlanda (RSCA –0,97), Cipru (–0,96), Malta (–0,93) și Grecia (–0,86), țări cu o prezență aproape inexistentă în acest sector. Această polarizare reflectă concentrarea producției auto în Europa Central‑Estică și în state cu tradiție industrială solidă (hartă specializare).
3.3. Structura pe segmente de produs: autoturismele și piesele domină, dar prețurile evoluează diferit
La importuri, segmentul autoturismelor (8703) a urcat de la 4,04 milioane unități (43,6 mld. EUR) la 5,78 milioane unități (75,1 mld. EUR), iar piesele auto (8708) de la 3,25 milioane la 4,47 milioane unități (30,2 mld. EUR). La exporturi, autoturismele rămân cel mai valoros segment (156,7 mld. EUR în 2025), dar volumul a scăzut cu 15,4%; piesele auto au pierdut 19,5% din volum, însă valoarea a crescut cu 6,5%. Prețurile medii la export au cunoscut creșteri semnificative: +24% la autoturisme (17.431 EUR/unitate) și +32,4% la piese (11.901 EUR/unitate), subliniind o tendință clară de trecere către produse cu valoare adăugată mai mare.
Tabel 3: Principalele produse CN 87 în comerțul extra‑UE, 2015 vs. 2025
| Cod | Descriere | Valoare 2015 (mld. EUR) | Valoare 2025 (mld. EUR) | Variație valoare (%) | Variație volum (%) |
|---|---|---|---|---|---|
| 8703 | Autoturisme (import) | 43,6 | 75,1 | +72,3 | +43,0 |
| 8708 | Piese auto (import) | 19,6 | 30,2 | +54,1 | +37,5 |
| 8703 | Autoturisme (export) | 149,5 | 156,7 | +4,8 | –15,4 |
| 8708 | Piese auto (export) | 47,0 | 50,1 | +6,5 | –19,5 |
| 8704 | Vehicule marfă (export) | 13,6 | 16,8 | +23,0 | –1,9 |
Sursa: structura pe produse.
3.4. Volatilitatea și șocurile de preț: semnale ale unor piețe în transformare
Cea mai mare instabilitate a volumului importurilor a fost înregistrată de China (coeficient de variație 0,416) și Maroc (0,381), reflectând creșterea accelerată a capacităților de producție și schimbările de reglementare. La exporturi, Rusia (CV 0,716) și Turcia (0,327) au fost cele mai volatile piețe, din cauza sancțiunilor și, respectiv, a fluctuațiilor macroeconomice. Două șocuri de preț semnificative au marcat exporturile: o creștere bruscă de +34,8% a prețului unitar al exporturilor către Egipt în 2023 (anormalitate 4,0) și una de +32,8% către Emiratele Arabe Unite în 2017 (anormalitate 3,7), ambele reflectând presiuni specifice pe piețele emergente (șocuri de preț). Aceste evenimente subliniază cât de rapid se pot ajusta prețurile în comerțul auto intra‑ și extra‑UE.
Concluzie
În perioada 2015–2025, comerțul UE cu vehicule și piese a traversat o transformare structurală profundă. Importurile au crescut de peste două ori mai rapid decât exporturile, erodând surplusul tradițional. China a devenit cel mai mare furnizor, Regatul Unit rămâne principala piață de desfacere, iar Rusia a dispărut aproape complet din peisaj. În interiorul Uniunii, statele din Europa Centrală și de Est și‑au consolidat poziția de hub‑uri auto, în timp ce Germania a pierdut din avânt. Diversificarea partenerilor, creșterea prețurilor unitare și orientarea către produse cu valoare adăugată ridicată indică o adaptare a industriei auto europene la noile realități concurențiale și geopolitice, însă presiunea asupra balanței comerciale și volatilitatea unor piețe emergente rămân provocări de urmărit.